miercuri, 20 martie 2013
Familii disfuncționale: Rocker vs. Poziția copilului
Întâmplarea a făcut să văd două filme proaspete românești –
Rocker și Poziția copilului – la doar câteva zile distanță unul de celălalt. Și
să îmi iau porția, în felul ăsta, de filme cu familii disfuncționale (cel puțin
până la premiera Domestic-ului lui Adrian Sitaru, care înțeleg că gravitează
tot în sfera asta, deși în alt registru).
Poate din cauză că le-am văzut atât de aproape nu m-am putut
abține de la a observa că, deși tratează două situații diferite, Rocker-ul lui
Marian Crișan și Poziția copilului de Călin Netzer abordează, în esență,
același subiect. Mai exact: povestea câte unui părinte care simte că e pe cale
să își piardă copilul. Și care e gata să treacă peste orice graniță fixată de moralitate
/ decență / justiție pentru a împiedica acest lucru.
Ce diferă? Multe detalii și modul de a spune povestea,
desigur. Doar poate cea mai frapantă diferență între Rocker și Poziția copilului
se găsește în lumea care apare zugrăvită în fiecare film. România din filmul lui Marian
Crișan e cea a blocurilor gri, unde în apartamente minuscule și mizere trăiesc
oameni fără speranță, striviți de sistem. În cartiere unde Ambulanța nu vine
pentru a salva un adolescent în comă. O lume a decăderii și a depresiei, în
care revolta se regăsește doar în tirade narcotizate. O lume populată cu oameni
ratați, blocați într-o viață indezirabilă, în care muzica rock și drogurile
sunt singurele portițe spre o escapadă iluzorie și de scurtă durată.
De cealaltă parte, România din filmul lui Netzer e cea a
proprietarilor de X5-uri și ML-uri. A doamnelor care circulă înfofolite în
blănuri, mereu proaspăt coafate, cu brățări de aur greu la încheietura mâinii,
gesticulând important în interioare luxoase. A beizadelelor care par născute la
volanul unei mașini 4x4 și gonesc sfidător pe șosele, trecând fără prea multe scrupule
cu cauciucurile peste pietonii celeilalte Românii (cea săracă, mizeră,
strivită), care au ghinionul să le iasă în cale.
În ambele cazuri, câte un părinte face eforturi
supraomenești pentru a nu își pierde un copil. Fie din cauza drogurilor
(Rocker), fie a unei greșeli ireparabile la volan (Poziția copilului). Și în
ambele cazuri, tot ce primesc în schimb e un șir de șuturi în fund. Urlete,
înjurături, reproșuri. Deloc dornici să fie salvați, ambii copii își văd
părinții ca pe niște opresori, ca pe niște ținte perfecte pentru furia lor
nedomolită. Oricât ar încerca, Doamna Cornelia (Luminița Gheorghiu) și Nea
Victor (Dan Chiorean) nu reușesc să înțeleagă în mod real comportamentul
copiilor lor, să stabilească o punte de comunicare cu ei. La rândul lor, rămân
blocați într-o lume separată ireversibil de conflictul dintre generații.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.