marți, 5 martie 2013
Killing Time. Ucide-mă frumos
Nu ştiu dacă Killing Time, noul lungmetraj independent al
lui Florin Piersic Jr., este o guilty pleasure, dar pot spune cu siguranţă
că m-am distrat, m-am lăsat păcălit şi mi-am pus întrebări asupra raportului
violenţă-cinema în timpul vizionării sale.
A fost un fel de proiecţie
personală, adică m-am trezit singurul spectator în cinematograful Europa
(bucureştenii îl ştiu ca fostul Mioriţa) de pe Calea Moşilor, la prima
reprezentaţie din însorita zi de marţi. E drept, au mai intrat (nu-mi explic de
ce) şi două doamne pensionare, care au plecat însă după câteva minute şi
numeroase schimburi de replici cu voce tare (din care am dedus că filmul românesc
a ieşit din nou şifonat). Nu am regretat că am rămas unica persoană din sală,
pentru că am putut să râd mai cu poftă şi fără stânjeneală la umorul de multe ori foarte (!) negru.
Deşi sună ciudat într-un sistem oricum sărac în producţii şi
fonduri (nu şi în premii internaţionale), Killing Time, parodie autohtonă la
peliculele americane cu gangsteri sau ucigaşi plătiţi, este un film independent. Şi bine face.
Pentru că libertatea lui Florin Piersic Jr. este totală, dar folosită cât
mai creativ şi, pe alocuri, exploziv de scandalos (Killing Time este interzis
celor sub 18 ani, dar tocmai acest lucru l-ar putea transforma într-un film
cult printre adolescenţii pasionaţi de Tarantino & Co).
Mai jos am
încercat să schiţez cinci motive pentru care filmul merită văzut (şi de
spectatorii dispuşi să lase pentru scurt timp garda jos):
- Hollywoodul ne-a învăţat că cele mai cool replici şi
înjurături între gangsteri sunt cele în engleza americană. Aşa o fi. Numai că
Piersic Jr. ne arată că, scrise inteligent, astfel de dialoguri pot prinde
natural şi în solul limbii române (mai ales când asasinul principal, jucat de
Cristian Ioan Gutău, vorbeşte cu accent moldovenesc).
- Killing Time te aruncă de la început în braţele unui
personaj simpatic, comic, aparent naiv sau chiar prostuţ, doar pentru ca spre
final să-ţi dezvăluie adevărata natură a răului carismatic şi înşelător.
- Piersic Jr. nu se teme să filmeze în cadre fixe şi minute
bune un singur personaj, mizând doar pe carisma actorului şi inteligenţa
monologurilor (Killing Time conţine, de fapt, mai multe monologuri decât
dialoguri propriu-zise). Şi îi iese.
- Piersic Jr. nu se ia prea mult în serios, rămâne
întotdeauna în convenţia parodiei şi a comediei negre, dar ansamblul propune o
reflecţie gravă: în ce măsură plăcerea pe care o produce în rândul unor spectatori violenţa
este inocentă? Şi mai putem râde când vorbim de crimă?
- Killig Time este un film de autor în sensul hard, aşa cum numai o producţie
independentă şi cu buget redus poate fi: Florinel are unul din cele două
roluri principale şi este regizor, scenarist, monteur şi co-producător.
Ionuţ Mareş
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.