joi, 5 mai 2016

Ceau, Cinema 3: Afișul Oficial


Ka-boom!

Prima propunere pentru afișul Ceau, Cinema 3 vine de la Lucian Popovici. Ocazie cu care anunțăm și tema/sloganul ediției: TRILOGIA LUBENIȚEI. Dacă vă place, dați mai departe în cele patru zări ale netului!

Pentru a treia ediție desenează, crează și imaginează trei artiști timișoreni: Razvan Cornici, Lucian Popovici și al treilea (de fapt, a treia) e o surpriză pe care încă o ținem sub pecetea tăcerii :)








vineri, 29 aprilie 2016

Vinerea animata: UNCANNY VALLEY



In the slums of the future, virtual reality junkies satisfy their violent impulses in online entertainment. An expert player discovers that the line between games and reality is starting to fade away. 3DAR’s latest short film explores the frightening potential of our next technological revolution. Stay connected, but not too much ;)
Artwork and process in www.3dar.com

Behind the scenes video: https://vimeo.com/148692811

miercuri, 27 aprilie 2016

Concluzii după dezbatere


Ieri, 26 aprilie, la Timișoara, "independenții" -așa cum ne-a numit presa- am avut o întâlnire reușită, chiar dacă au lipsit reprezentanții Primăriei. Ne vom prezenta însă cu concluziile noastre cât de curând și în fața ediililor. În mare, cerem mai multă transparență, claritate a procedurii de finanțare, dialog cu sectorul independent și mai ales demararea acțiunilor prevăzute în Strategia Culturală a orașului, asumată deja prin vot. Mai jos e comunicatul cu solicitările noastre, la care au aderat deja mai mulți operatori culturali din Timișoara și București. Lista e deschisă...





În atenția domnului primar Nicolae Robu,
a domnului viceprimar Dan Diaconu
și a Comisiei de Cultură a municipiului Timișoara

În urma mesei rotunde inițiate marți, 26 aprilie, de Asociația Română a Filmului Independent, Asociația Documentor, Asociația Simultan, asociațiile Marele Ecran și Pelicula Culturală pe tema finanțărilor de la Casa de Cultură Timișoara a proiectelor culturale din sesiunea martie 2016, mai mulți operatori culturali contestă modul în care s-au acordat aceste finanțări la Timișoara.

În esență, principalele nemulțumiri luate în discuție sunt următoarele:

ü  lipsa de corelare între punctajul obținut de proiecte în urma jurizării şi finanțarea alocată.
ü  lipsa de transparență și claritate a competiţiei de proiecte şi procedurii de alocare a bugetelor.
ü  conflictul de interese în care se află o parte din membri comisiei de jurizare.
ü  suplimentarea selectivă, fără nici o consultare, în ședința de plen din 5 aprilie, a bugetelor câtorva proiecte.
ü  inexistența unui răspuns până în acest moment la contestațiile depuse la Casa de Cultură de mai multe asociații.
ü  disproporția foarte mare între fondurile nerambursabile pentru ONG-uri şi sumele alocate direct proiectelor Casei de cultură şi/sau instituțiilor de cultură de stat.
ü  lansarea cu întârziere a call-ului de proiecte culturale, ce determină pierderea a 4 luni din an din implementarea acestora.
ü  nerespectarea propriilor termene privind evaluarea proiectelor si semnarea contractelor cu operatorii culturali.

Soluţionarea acestor probleme este cu atât mai stringentă, cu cât o parte din aceste prevederi sunt conținute în Strategia culturală 2014-2024 a municipiului Timișoara, adoptată prin Hotărâre de Consiliu Local în octombrie 2014. De exemplu, la capitolul Instrumente de bună guvernare asumate de Primăria Timişoara în alocarea fondurilor pentru cultură, luarea deciziilor de politică publică şi în general, comunicarea cu operatorii culturali: “Se urmăreşte îmbunătăţirea calităţii şi transparenţei evaluării cererilor de finanţare pentru proiecte culturale prin mai multe măsuri”

Ca urmare a celor prezentate, solicităm Primăriei Timișoara luarea unor măsuri active pentru implementarea cât mai rapidă a prevederilor și acțiunilor asumate prin Strategia Culturală 2014 – 2024:

ü  suplimentarea finanțărilor în funcţie de punctajul obţinut de fiecare proiect în parte.
ü  adoptarea unor procese de evaluare existente în cadrul altor competiţii de proiecte naţionale sau europene, care să asigure transparenţa şi caracterul echitabil al competiţiei de proiecte. În acest sens, organizaţiile semnatare îşi manifestă disponibilitatea de a participa la consultări.
ü  implicarea unor evaluatori independenţi în procesul de evaluare.
ü  clarificarea urgentă a aspectelor de management al competiţiei de proiecte pentru a eficientiza comunicarea operatorilor culturali cu autoritatea finanţatoare.
ü  Pentru evitarea conflictelor de interese şi sprijinirea unor proceduri transparente în ceea ce priveşte alocarea banilor publici se necesită înfiinţarea unui Centru de proiecte pentru sectorul operatorilor culturali independenţi prin care să se deruleze următoarele competiţii de proiecte culturale.

Menționăm că la dezbatere au mai participat: Siegfried Geilhausen, viceconsulul Republicii Germania la Timișoara, domnul Daniel Malbert, directorul Institutului Francez Timișoara, Simona Neumann, director al Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană, Mona Petzek, director al Centrului Cultural German Timișoara, alți operatori culturali și ziariști.

Întrucât domnul viceprimar Dan Diaconu nu a putut participa la această masă rotundă, propunem stabilirea unei noi întâlniri pentru a-i prezenta pe larg solicitările noastre și propunerile de îmbunătățire a procedurii de finanțare a sectorului independent la Timișoara, cu scopul de a crește calitatea acțiunilor culturale din oraș și competitivitatea proiectelor culturale.

Acest demers este susținut de:

ASOCIAȚIA DOCUMENTOR

ASOCIAȚIA MARELE ECRAN

ASOCIAȚIA PELICULA CULTURALĂ

ASOCIAȚIA ROMÂNĂ A FILMULUI INDEPENDENT

ASOCIAȚIA SIMULTAN

ASOCIAȚIA CULTURALĂ METROPOLIS

CENTRUL CULTURAL GERMAN TIMIȘOARA

CONSULATUL REPUBLICII GERMANIA LA TIMIȘOARA

INSTITUTUL FRANCEZ TIMIȘOARA

ORDINUL ARHITECȚILOR DIN ROMÂNIA (FILIALA TERITORIALĂ TIMIȘ)

STREET DELIVERY TIMIȘOARA

Update: se alătură și

CARAVANA NEXT

și autorii Strategiei Culturale a Timișoarei 2014 - 2024

ASOCIAȚIA METRUCUB (prin Raluca Iacob-Pop)

ASOCIAȚIA PENTRU TRANZIȚIE URBANĂ (prin Vera Marin)

CRISTINA MODREANU (critic de teatru și jurnalistă)






marți, 26 aprilie 2016

Ultimul lup (mongol) la Timisoara


Deseara la 20:45 Le dernier loup / Wolf Totem, cel mai recent film al lui Jean-Jacques Annaud (Sapte ani in Tibet, Numele trandafirului) poposeste in Timisoara la Ambasada. E o co-productie chino-franceza generos bugetata, ecranizare a unui roman semi-autobiografic foarte popular dar si controversat scris de Lu Jiamin. Protagonistul sau este Chen Zen, un student din Beijing trimis in timpul Revolutiei Culturale in Mongolia Interioara, o regiune autonoma din nordul Chinei, ca sa-i invete carte pe pastorii nomazi. Efectul e insa opus, invatatorul devenind elevul lor si descoperind o cultura bogata si profunda ce are in centrul ei mitul lupului mongol, a carui existenta e amenintata de un activist de partid supra-zelos.

In ciuda unei relatii complicate cu China (filmul Sapte Ani in Tibet este inca interzis acolo), Jean-Jacques Annaud a fost co-optat in realizarea acestui film datorita experientei sale in lucrul cu animalele (The Bear, Two brothers). Echipa sa de filmare a cuprins 480 de tehnicieni, 200 de cai, aproape o mie de oi, 25 de lupi și vreo 50 de dresori și îngrijitori care s-au ocupat de acestea. Lupii au fost obtinuti de la diferite gradini zoologice din China iar antrenamentul lor a durat 4 ani sub comanda unui dresor canadian, Andrew Simpson. Desi dupa filmari s-a incercat pastrarea lupilor in China, faptul ca raspundeau doar la comenzi in engleza a dus la relocarea lor in Canada.

Dincolo de aceste detalii, filmul Ultimul lup este o experienta vizuala intensa, rod al splendidei cinematografii care captureaza in detaliu frumusetea impozanta si nemarginirea "marii de iarba" stapanita in vremuri stravechi de hoardele triburilor de mongoli razboinici. Muzica lui James Horner acentueaza senzatia de atemporalitate si vesnicie a locurilor punctand bine si momentele de suspans. In plus, filmul comenteaza fluent asupra ideilor de libertate, comunitate si responsabilitate, descifrand totodata pentru spectatori legatura complexa dintre om si lup.




Proiectia, realizata cu ajutorul Independenta Film, va avea loc deseara la 20:45 la AMBASADA (Str. Anton Seiller nr 2) la etaj iar pretul unui bilet este de 10 lei.

vineri, 22 aprilie 2016

A fi sau a nu fi Capitală Culturală


La cum se mișcă lucrurile în Timișoara mai degrabă s-ar potrivi sintagma "A fost sau n-a fost...", a lui Corneliu Porumboiu decât a bătrânului Will. Dar să nu anticipăm. Facem și noi ce putem. O masă rotundă  - de fapt vor fi mai multe mese în cafeneaua Atelier (Piața Unirii, nr. 5). După cum puteți citi în comunicatul de mai jos (trimis deja către presă), organizatorii dezbaterii au toți cinema-ul în comun. Asta pentru că a fost mai ușor să ne strângem. Dar invităm toți "operatorii culturali" interesați de subiectul alocării finanțărilor pentru proiecte culturale la Timișoara.

Asociația Română a Filmului Independent (Timishort), Asociația Documentor, Asociația Simultan, Asociația Marele Ecran și Asociația Pelicula Culturală propun o dezbatere în legătură cu procedura de finanțare a proiectelor culturale de la bugetul local pentru anul 2016.

În acest an, 114 proiecte au fost depuse de fundații, asociații și ONG-uri cu activitate în domeniul cultural, pentru finanțare nerambursabilă din partea Primăriei Timișoara. Suma totală destinată acestor acțiuni culturale a fost de 1, 2 milioane de lei.  Clujul, singurul oraș cu un buget de cheltuieli comparabil cu al Timișoarei, a pus la dispoziția sectorului independent cultural, prin două sesiuni de concurs, suma de 8.9 milioane de lei.  

Procedura de jurizare a fost gestionată de Casa de Cultură Timișoara. 99 de proiecte au primit finanțare, toate într-o proporție mică față de suma solicitată, ceea ce a generat nemulțumire în rândul multor aplicanți. Nici reprezentanții Primăriei Timișoara nu au fost mulțumiți de modul în care s-au alocat finanțările, drept pentru care, în plenul din 5 aprilie, au suplimentat (selectiv,  fără reanalizarea tuturor proiectelor) unele alocări de fonduri.

În scopul unei mai bune organizări pe viitor a întregii proceduri, asociațiile numite mai sus organizează o masă rotundă, marți, 26 aprilie, ora 11, la cafeneaua Atelier ( în piața Unirii, nr. 5). Sunt invitați să participe viceprimarul Dan Diaconu, Pavel Dehelean (directorul Casei de Cultură), ziariști, precum și reprezentanții ONG-urilor care doresc să contribuie la discuție.

Se vor lua în discuție sumele alocate proiectelor culturale, criteriile de departajare ale proiectelor depuse, corelarea între nota obținută din partea juriului și suma alocată pentru finanțare, transparența întregului proces și propuneri de îmbunătățire.

Precizăm că organizatorii acestei mese rotunde sunt operatori culturali care realizează de mai mulți ani evenimente de interes public la Timișoara: festivalurile Timishort, Simultan, Ceau, Cinema! și Open Documentary Session. Inițiatorii demersului consideră că este un subiect de interes general, mai ales în contextul candidaturii Timișoarei la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021.



                                                         foto: Zorislav Stojanovic

Vinerea animata: Les Quatre sans cou


"The Four without necks" is a short film adapted from the poem " The Four without necks " by Robert Desnos, 1934. This film is part of the collection "En Sortant de l'école" produced by Tant Mieux Prod for France 3. It's a cut out animation movie.



Réalisation/animation: Alix Fizet
Animation additionnelle/ Additionale animation: Alice Bohl
compositing: Sami Guellaï
musique: Julien Divisia
voix: Jacques Gamblin
production: Tant Mieux Prod, Delphine Maury

marți, 19 aprilie 2016

VIN IMEDIAT! Plecat pe urmele lui Superhombre, în Himalaya.


Astăzi, co-autorul (DOP-ul, cameramanul etc.) SUPERHOMBRE, Mircea Gherase, se va îmbarca pentru un drum de 23 de ore, spre Kathmandu, Nepal. De acolo va ajunge, în câteva zile, în tabăra de bază a muntelui Manaslu. Horia aka SUPERHOMBRE a început să echipeze deja taberele superioare ale muntelui.




Iată și comunicatul oficial:

În noiembrie 2015, au început la Timișoara filmările la documentarul independent SUPERHOMBRE. Pe 19 aprilie 2016, directorul de imagine Mircea Gherase pleacă în Himalaya pentru a-l filma pe alpinistul Horia Colibășanu la peste 5000 de metri altitudine.

În primăvara lui 2016, alpinistul de 39 de ani din Timișoara va încerca să deschidă o rută nouă pe Manaslu (8163 m., Nepal), unul din cele paisprezece vârfuri de peste 8000 de metri ale planetei. În caz de reușită, această performanță echivalează în alpinism cu o medalie olimpică. Colibășanu este la a doua încercare de acest fel. De data aceasta e însoțit de un cameraman: Mircea Gherase va sta alături de Colibășanu mai multe săptămâni în tabăra de bază a muntelui Manaslu și va surprinde pe cameră cele mai importante momente ale expediției.

În premieră pentru România, se vor realiza materiale video la altitudine extremă, filmate profesionist la cea mai înaltă calitate (în format 4K). Cunoscut fotograf, Gherase are și o experiență de peste 20 de ani în alpinism, ceea ce îl va ajuta să se cațere pe urmele lui Colibășanu, chiar mai sus de tabăra de bază (4800 m.).



SUPERHOMBRE este un documentar despre căutarea libertăţii într-o lume în care timpul e tot mai scurt. Pentru Horia şi colegii săi de coardă, Himalaya este unul dintre ultimele locuri de pe pământ unde mai poţi trăi neprevăzutul, aventura autentică. Lungul drum până la 8000 de metri începe însă cu marșul de zi cu zi  în probabil cel mai plat oraș din România. În afară de Timișoara, documentarul este filmat în munții  Banatului, munții Tatra (Slovacia) și în Nepal.

Producție independentă,  SUPERHOMBRE este realizat de Mircea Gherase și Lucian Mircu. Finalizarea filmului e prevăzută să aibă loc în toamna anului 2017. Co-producător: RomaniaOne

Moment în care ne amintim că aventura noastră cinematografică n-ar fi posibilă fără sprijinul consistent al unor super-parteneri: Haufe Group, Vitas România, Club Sportiv Alternative TM. Partener media: RockFm.

Românul cu cele mai mari performanţe în alpinismul de altitudine, cu șapte “optmiari” urcați. Horia Colibășanu se cațără în stil pur alpin, fără șerpași de altitudine și fără oxigen. A stabilit 5 premiere românești, începând cu K2 în 2004, supranumit ‘muntele alpiniștilor’.

Mircea Gherase este fotograf independent din 2006, lector Diafragma 9 și organizator al unui workshop de fotografie in India (2013 – 2015). Lucrările sale au fost publicate în Nature (SUA), National Geographic (Portugalia), Mediafax, Decât o Revistă, Esquire, Financial Times (Anglia).

Namaste la toată lumea!


luni, 18 aprilie 2016

Trebuie să vorbim (și noi) despre Taxi!



După Offside, regimul iranian i-a interzis lui Jafar Panahi să mai facă film timp de 20 de ani, sub amenințarea cu închisoarea. Așa că Taxi, al treilea (deja) film clandestin al iranianului Jafar Panahi este un act de rebeliune în sine. N-a mai fost nevoie deci de o rebeliune explicită, deși ridică pumnul în aer în câteva scene și, câteodată, chiar un deget mijlociu spre regim.

Fan-fact: primul film făcut de Panahi în ciuda interdicției, This is not a film (2011), a ajuns la Cannes pe un stick vârât într-un tort.

"Un film este distribuibil dacă respectă următoarele reguli: purtarea vălului islamic, fără contact între bărbat și femeie, cravată poartă doar personajele negative și se evită realismul sordid". Acestea sunt regulile pe care copiii le învață la școală la ora de cinema (!) și sunt enumerate în Taxi chiar de nepoata cineastului, o fătucă guralivă, de o naturalețe incredibilă, ulterior protagonista unui moment de realism sordid dar și a unei întâlniri cu un personaj cu cravată.

Dincolo de momentele subversive și răfuiala în subtext cu regimul, tonul e foarte detașat, luminos, (aproape) comic. Filmul (o docu-ficțiune autoreferențială) e vioi ținând cont că cele 80 de minute se petrec într-un taxi. Asta datorită personajelor foarte colorate din Teheran care se perindă în mașina la al cărei volan stă chiar regizorul. De la un pitic care vinde dvd-uri de contrabandă cu ultimul Woody Allen sau filme cu zombie până la avocatul pentru drepturile omului care ne face cu ochiul și ne oferă un trandafir "pentru că pe oamenii din cinema te poți baza".

Oamenii din cinema i-au dat lui Panahi Ursul de Aur în anul cu Aferim-ul lui Jude. Probabil că premiul a avut și o puternică încărcătură politică (în mod ironic, regimul iranian a dat o declarație de apreciere a premiului obținut la Berlin), dar Taxi este în primul rând o scrisoare de dragoste către Teheran, Iran și cinema. Cinema-ul care te ajută să-ți păstrezi mințile (și vocația) atunci când lumea din jurul tău pare că a înnebunit.

E probabil prima oară în viața mea când un drum cu taxiul a fost o călătorie de plăcere de la un capăt la altul.





vineri, 15 aprilie 2016

Newman!


Apariţia lui Wayne Knight (a.k.a Newman din serialul Seinfeld) e doar una dintre surprizele savuroase pe care le rezervă ultimul film al fraţilor Coen: Hail, Caesar! Printre altele se numără Frances McDormand, Ralph Fiennes şi Tilda Swinton (la pătrat) în nişte roluri episodice absolut memorabile şi picante. Plus viniete din filosofia Şcolii de la Frankfurt puse pe tavă de Herbert Marcuse. 

Mereu la intersecţia dintre un umor grosier, de circ, replici intelectualiste de mare fineţe şi profunzimi filosofice privind viaţa în capitalism, Hail, Caesar! aruncă o privire în culisele unui mare studio hollywoodian al anilor '50. Mai exact, printre micile trucuri aproape magice pe care producătorul Eddie Mannix (Josh Brolin) le face pentru a ţine sus faţa starurilor şi a da publicului exact atâta circ de cât are nevoie pentru a fi motivat să plătească biletul de intrare în sala de cinema. 

Un pic nostalgic, un pic caricatural şi mai ales foarte ironic, atingând în râs subiecte de o nebănuită complexitate, filmul reconfirmă stilul de autor al fraţilor Coen. Cu straturi multe şi dense, glazură înaltă şi o cireaşă grasă pe tort, cu numele George Clooney gravat  frumos pe ea.  


Vinerea animata: A Dog’s Life