Marele Ecran: vom fi acolo

Se afișează postările cu eticheta vom fi acolo. Afișați toate postările

sâmbătă, 11 martie 2017

Cinecultura, editia 8-a (20-25 martie 2017)

6 zile, 11 filme, 10 limbi – la sfârșitul lui martie ne întâlnim din nou în Aula Magna a Universității de Vest din Timișoara pentru o nouă ediție a Festivalului Internațional de Film CINECULTURA. Aflat la cea de-a opta ediție, festivalul organizat de către lectorii de limbi străine și de limba română pentru străini, de la Universitatea de Vest și de la Universitatea

Politehnica, precum și de către voluntari, se va desfășura în acest an, în perioada 20-25 martie 2017.

Deschiderea festivalului va avea loc luni, 20 martie, la ora 19:00 și va sta sub semnul filmului românesc „Cel Ales”, de Cristian Comeagă. Vorbitorul ales să facă trecerea dinspre realitatea obiectiv-contextuală spre lumea de dincolo de ecran este un glas al femininului scriitoricesc contemporan – Ioana Duda, creatoarea Instinctului și continuatoarea trăirii după și dincolo de prima moarte. Va vorbi, așadar, despre „Cel Ales” cineva care înțelege și drama, și polifonia de stiluri și voci, și realul, și misterul, și imaginarul.

În următoarele zile, programul va include filme din Austria, Franța, Germania, Italia, Peru, Portugalia, Serbia, Spania și – pentru prima dată la Cinecultura – din Bulgaria și Rusia.

În cea de-a doua seară, în 21 martie, ne întâlnim la ora 18:00 cu unul dintre cele mai cunoscute filme peruane ale tuturor timpurilor. “A los 40” este o comedie despre neliniștile care încep să ne macine pe toți cam pe la jumătatea vieții. La ora 20:00, prin thrillerul german “Victoria”, ne întâlnim cu o tânără din Spania care ajunge să fie implicată în jaful unei bănci, într-o noapte memorabilă, la Berlin. Regizat de Sebastian Schipper, filmul a fost turnat dintr-un singur cadru continuu, fără montaj.

Seara de miercuri, 22 martie, este dăruită cu totul comediilor. Primul film, cu începere de la ora 18:00, este producția italiană “Perfetti Sconoscutti”. La o cină obișnuită, niște prieteni decid să fie complet transparenți și fiecare începe să citească mesajele celuilalt. A doua comedie, care începe la ora 20:00, este producția spaniolă “Mi Gran Noche”, a faimosului regizor Álex de la Iglesias, avându-l în rolul principal pe Mario Casas și care se descrie simplu, astfel: intrigi și o emisiune înregistrată pentru Anul Nou.

Joi, 23 martie, la ora 18:00, ne întâlnim cu drama portugheză “Viagem A Portugal”. Regizorul Sérgio Tréfaut filmează în alb și negru prejudecățile unui sistem care nu reușește să vadă mai departe de naționalitate și de culoarea pielii. Filmul francez, cu începere de la ora 20:00, este “La Famille Bélier”, o producție care s-a bucurat de un mare succes în țara de origine. Popstar Louane joacă rolul unei adolescente perfect sănătoase, care își dorește să urmeze o carieră muzicală, chiar dacă provine dintr-o familie cu deficiențe de auz.

Cele două filme de vineri, 24 martie, sunt adaptări cinematografice ale unor opere literare.

“Maikäfer Flieg”, filmul austriac de la ora 18:00, este o adaptare după faimoasa carte pentru copii, a autoarei Christine Nöstlinger. Filmul descrie ultimele zile ale războiului din Viena anului 1945. De la ora 20:00 pășim în universul lui Anton Chekhov, prin adaptarea pentru marele ecran a nuvelei “Палата № 6” (Salonul Nr. 6). Prima prezență a Rusiei la Cinecultura îi va purta pe spectatori pe coridoarele psihiatriei rusești, unde atât doctorul, cât și pacientul cugetă asupra unor concepte filosofice.

Ultima seară a festivalului, sâmbătă, 25 martie, este dedicată în întregime filmelor din spațiul slav. Bulgaria debutează la Cinecultura, la ora 18:00, cu filmul “Маймуна“ (Monkey)”. Acțiunea se desfășoară la Sofia și urmărește viața a două surori, adolescentele Iva și Maya. Al doilea film al serii, cu începere de la ora 20:00, este producția sârbească “Ивкова слава” (Ivko’s Feast), o comedie plasată în Nis, în s. al XIX-lea, unde ospățul lui Ivko scapă de sub control din pricina unor oaspeți insolenți.

Filmele vor fi difuzate în limbile originale, cu subtitrări în română sau în engleză. Intrarea este liberă în toate serile festivalului. Acest lucru este posibil datorită sponsorilor noștri, ambasadelor și institutelor culturale din țările participante, precum și caselor de producție, regizorilor și voluntarilor prezenți.

marți, 19 aprilie 2016

VIN IMEDIAT! Plecat pe urmele lui Superhombre, în Himalaya.

Astăzi, co-autorul (DOP-ul, cameramanul etc.) SUPERHOMBRE, Mircea Gherase, se va îmbarca pentru un drum de 23 de ore, spre Kathmandu, Nepal. De acolo va ajunge, în câteva zile, în tabăra de bază a muntelui Manaslu. Horia aka SUPERHOMBRE a început să echipeze deja taberele superioare ale muntelui.

Iată și comunicatul oficial:

În noiembrie 2015, au început la Timișoara filmările la documentarul independent SUPERHOMBRE. Pe 19 aprilie 2016, directorul de imagine Mircea Gherase pleacă în Himalaya pentru a-l filma pe alpinistul Horia Colibășanu la peste 5000 de metri altitudine.

În primăvara lui 2016, alpinistul de 39 de ani din Timișoara va încerca să deschidă o rută nouă pe Manaslu (8163 m., Nepal), unul din cele paisprezece vârfuri de peste 8000 de metri ale planetei. În caz de reușită, această performanță echivalează în alpinism cu o medalie olimpică. Colibășanu este la a doua încercare de acest fel. De data aceasta e însoțit de un cameraman: Mircea Gherase va sta alături de Colibășanu mai multe săptămâni în tabăra de bază a muntelui Manaslu și va surprinde pe cameră cele mai importante momente ale expediției.

În premieră pentru România, se vor realiza materiale video la altitudine extremă, filmate profesionist la cea mai înaltă calitate (în format 4K). Cunoscut fotograf, Gherase are și o experiență de peste 20 de ani în alpinism, ceea ce îl va ajuta să se cațere pe urmele lui Colibășanu, chiar mai sus de tabăra de bază (4800 m.).

SUPERHOMBRE este un documentar despre căutarea libertăţii într-o lume în care timpul e tot mai scurt. Pentru Horia şi colegii săi de coardă, Himalaya este unul dintre ultimele locuri de pe pământ unde mai poţi trăi neprevăzutul, aventura autentică. Lungul drum până la 8000 de metri începe însă cu marșul de zi cu zi în probabil cel mai plat oraș din România. În afară de Timișoara, documentarul este filmat în munții Banatului, munții Tatra (Slovacia) și în Nepal.

Producție independentă, SUPERHOMBRE este realizat de Mircea Gherase și Lucian Mircu. Finalizarea filmului e prevăzută să aibă loc în toamna anului 2017. Co-producător: RomaniaOne.

Moment în care ne amintim că aventura noastră cinematografică n-ar fi posibilă fără sprijinul consistent al unor super-parteneri: Haufe Group, Vitas România, Club Sportiv Alternative TM. Partener media: RockFm.

Românul cu cele mai mari performanţe în alpinismul de altitudine, cu șapte “optmiari” urcați. Horia Colibășanu se cațără în stil pur alpin, fără șerpași de altitudine și fără oxigen. A stabilit 5 premiere românești, începând cu K2 în 2004, supranumit ‘muntele alpiniștilor’.

Mircea Gherase este fotograf independent din 2006, lector Diafragma 9 și organizator al unui workshop de fotografie in India (2013 – 2015). Lucrările sale au fost publicate în Nature (SUA), National Geographic (Portugalia), Mediafax, Decât o Revistă, Esquire, Financial Times (Anglia).

Namaste la toată lumea!

luni, 28 septembrie 2015

Și AMY nu mai vine?

BA DA!

Anii trecuți, când un film așteptat intra în celelalte cinematografe din țară dar nu ajungea la Timișoara, trăgeam o înjurătură în barbă și ne resemnam cu un 'Asta e!' strămoșesc.

Asta nu ne-a dus prea departe ca specie, nu-i așa?

Așadar, când am văzut că AMY, documentarul despre Amy Winehouse lansat luna asta, nu ajunge la Timișoara am vrut să vedem dacă putem să-l aducem noi. Guess what? Putem. Bineînțeles, numai cu sprijinul distribuitorului Independența Film.

Așadar, 7 octombrie, la AMBASADA, proiecție AMY (după ce la PlaiX am dat în premieră câteva scene din film). Biletele vor costa 10 lei, în limita celor aprox. 120 de locuri ale sălii.

vineri, 29 mai 2015

Afișul zilei: TIFF 2015

Dragă TIFF, here I come!
Sunt tare curios cu ce o să mă uluiești/ lovești/ ții cu ochii larg deschiși, de data asta.

Mă îndoiesc că voi avea vreme de cronici ample, dar urmăriți paginile de facebook și twitter ca să vedeți ce mă impresionează în jumătate de TIFF, cît voi prinde anul acesta. Pe locuri, fiți gata, start (semi)maraton!

duminică, 10 mai 2015

Must-see@Cannes2015: Lista mea cu 6 vizionări obligatorii

Anul ăsta ajung pe Croazetă pe la jumătatea festivalului de film de la Cannes. Deci la timp pentru a vedea câteva dintre titlurile foarte apetisante ale acestei ediţii. Între un croissant pe o terasă din Palais des Festivals şi o felie de lubeniţă servită pe plajă cu gândul la Ceau, cinema-ul nostru din luna iulie, iată ce filme îmi propun să nu scap.

1. Comoara de Corneliu Porumboiu. Pentru că mi se pare cel mai tare regizor de comedii obscur-amare pe care îl avem în momentul ăsta, pentru că filmele lui reflectă România cu o limpezime de oglindă. Şi pentru că nu am mai văzut de prin pubertate, cred, poveşti cu oameni care trec prin tot felul de întâmplări extraordinare în căutarea de comori.

2. Youth / La Giovinezza de Paolo Sorrentino. Fiindcă Sorrentino combină un gen de intuiţie preluată de la Fellini pentru sondarea realităţii cu nişte apucături estetice la limita excentricului. Undeva între bâţâiala şi lipsa de pudoare a unui videoclip MTV şi un cadru hiperlung, în slow motion, cu o sculptură renascentistă. Contraste care intrigă. Cam la asta mă aştept de la ultimul Sorrentino. (Iar faptul că Michael Caine şi Mădălina Ghenea se reunesc pe acelaşi afiş e, poate, un prim indiciu în acest sens.)

3. Dheepan de Jacques Audiard. Expert dovedit în sondarea vieţii la periferia societăţii franceze, printre mici infractori şi imigranţi, Audiard aruncă un ochi deopotrivă lucid şi empatic asupra unor lumi marginale pe care le vedem prea rar în lumina reflectoarelor. Ultimul lui film pare să se îndrepte în aceeaşi direcţie, urmărind traseul unui luptător Tamil care emigrează din Sri Lanka în Franţa.

4. Sicario de Dennis Villeneuve. În spaniola mexicană, “sicario” înseamnă “asasin plătit”. Un titlu care să anunţe mai clar un thriller cred că nu se putea, nu? Cu Emily Blunt, Josh Brolin şi Benicio del Toro pe post de capete de afiş, regizorul franco-canadian al superbului Incendies spune de data asta o poveste despre cartelurile de droguri de la graniţa dintre Mexic şi Statele Unite.

5. Inside Out, animaţia regizată de Pete Docter pentru studiorile Pixar. Pentru că un fantasy venit de la autorii lui Monsters Inc. şi Up contrapunctează perfect o cură prelungită cu filme de artă J.

6. The Little Prince / Le Petit Prince. Din toate motivele de mai sus. Plus pentru că e una dintre cărţile copilăriei pe care le-am redescoperit cu foarte mare plăcere în căutarea de poveşti pentru citit înainte de culcare lui fiică-mea.

Lista e în continuă extindere, evident! Dacă vă întrebaţi de ce pe ea nu apar titluri gen The Sea of Trees de Gus van Sant, Tale of Tales de Mateo Garrone sau Un etaj mai jos de Radu Muntean, e pentru că vor fi proiectate înainte de venirea mea la festival. Există şanse (mici) să nimeresc la o reluare a proiecţiei în zilele în care voi fi acolo. Şi dacă văd, scriu - promit ;).

vineri, 8 mai 2015

În curînd, Comoara. Într-un Cannes de lîngă dumneavoastră

Nu se întîmplă foarte des aici să preluăm cu copy-paste pasaje din comunicatele de presă ale filmelor. Dar nu se întîmplă des nici să vedem un film românesc în cinema la o săptămână după premiera de la Cannes (13 - 24 mai). Comoara lui Corneliu Porumboiu intră pe 29 mai în cinematografele din România. Mai jos, pasaje din ce a transpirat despre film către media plus un teaser:

“Mi-a fost întotdeauna teamă să urmez rețete. Când scriu un scenariu, îmi place mult să schimb la casting sau la filmare, etc. Filmele mele par a fi destul de conceptuale, dar vreau să am timp și libertatea de a improviza. Pentru mine un film se face doar pe platoul de filmare. Pentru acest film, provocarea a fost de a găsi "un ton" bun. Filmând căutarea comorii prea realist, aș fi putut cădea în comedia situației sau caricatură. Dar m-am eliberat lucrând. Acum, personajele mele sunt destul de rafinate, aproape ca arhetipuri, cu fețe suficient de puternice, sper eu, pentru a întruchipa poveștile lor fără prea multe explicații.“, a spus Corneliu Porumboiu într-un interviu despre film.

Pe scurt, e o poveste care începe cu o cerere de împrumut și continuă cu căutarea unei comori. Rolurile principale sunt interpretate de Cuzin Toma (Aferim!, Câinele japonez), Adrian Purcărescu și actorul amator Corneliu Cozmei. Au fost selecțati după un proces amplu de casting, care s-a desfășurat pe parcursul a 3 luni de zile. Cuzin Toma joacă alături de soția lui, Cristina și băiatul lor, Nicodim, în vârstă de 8 ani.

“Corneliu este un regizor care știe foarte bine ce are de făcut și la fel de bine știe cum să-și facă echipa să înțeleagă ce își dorește. Este foarte atent la amănunte, la detalii, nimic nu este întâmplător. Este magician. Cu un calm și o răbdare incredibile te face să ințelegi și știe să scoată de la tine ce nici tu nu crezi că poți să simți. Pentru mine colaborarea cu el a fost o școală. Am învățat enorm de multe și destul de multe despre mine... “, zice Cuzin.

Imaginea filmului este semnată de Directorul de imagine Tudor Mircea, cu care Corneliu a colaborat și la Când se lasă seara peste București sau Metabolism, iar producția este asigurată de Marcela Ursu (42 Km Film), în coproducție cu Les Films de Worso și Rouge International. Proiectul este susținut de CNC România (Centrul Național al Cinematografiei), ARTE, EURIMAGES, CNC Franța (Centre national du cinéma et de l'image animée).

Tocmai s-a anunțat și juriul Un Certain Regard (secțiunea în care e proiectat filmul). Comoara va fi judecat, printre alții, de Isabela Rosellinni și Tahar Rahim. Vestea bună pentru colega noastră, Adina: va vedea prima Comoara. Vestea proastă: n-o să se poată da mare cu asta, că îl vedem și noi cîteva zile mai târziu :)

luni, 20 aprilie 2015

Zivan face un festival de punk

...plus fenomenalul The Punk Syndrome, plus ultima nebunie a Navetisului (Hijacking Exit), toate pot fi văzute joi, 23 aprilie, de la 18.00, la AMBASADA (Timișoara), sub genericul Euro Punk Vision. Adică "trei filme documentare cu PUNK, cu VIZIUNE, cu cîțiva EURO, despre unele personaje care au parte de eșec, altele care au parte de succes și unele care încă n-au parte de nimic".

O nouă sesiune extraordinară a asociației DOCUMENTOR (Florin Iepan și Călin Meda), care se încheie vineri cu vizita oficială a lui James Bluemel (Channel 4), creatorul seriei care a inflamat două țări, Romanians are coming (cu Q & A și scandal, după vizionare). Dacă vreți niște detalii, aici.

luni, 23 martie 2015

Cannes poster time

A aparut afisul oficial al editiei 68. Stiu ca v-am zis, dar va mai zic o data: Adina va fi acolo :)

miercuri, 4 martie 2015

Premiera DE CE EU? (fotoreportaj)

A fost o seară pe care cei peste 600 de spectatori nu o vor uita curînd.
Primele fotografii, mai jos. De Mircea Gherase.

Si reacția lui Tudor Giurgiu, după proiecție:

"Buna dimineata, Timisoara. A fost o seara extraordinara, peste 600 de spectatori la Filarmonica, de toate virstele, discutii prelungi dupa terminarea filmului. Timisoara ramine, pentru mine, orasul cu un public de film special, profund, care vede/simte filmul cu inima si se exprima in consecinta. Tocmai de asta e ridicol sa nu existe niciun cinematograf modern, digitalizat, in afara salilor din mall."

DE CE EU? încă rulează, azi și mîine. Tot la Capitol, tot de la 19.

(foto: Mircea Gherase)

marți, 3 martie 2015

Azi: premiera de gală DE CE EU?

De ce eu?, debutează spectaculos pentru o producție românească, avînd până în prezent aproape 20.000 de spectatori în România, în sălile de cinema din weekend, în avanpremiere și proiecții speciale.

Între cei 19.924 de spectatori s-au numărat fostul președinte al României, Traian Băsescu ("un film extrem de bun pe care îl recomand tuturor"), Daniel Morar ("filmul prezintă fidel încrengăturile dintre sistemul politic și juridic de la începutul anilor 2000, iar lucrurile nu sunt total reparate nici acum"), procurorul anchetat atunci, Alexandru Lele („Tot ce se întâmpla, ce se folosea împotriva unei persoane în perioada respectivă, au fost duse la perfecţiune. Metodele sunt mult mai subtile la ora actuală”).

Autorul se întoarce la locul faptei, deseară de la 19 la sala Capitol a Filarmonicii, "locul unde am avut cea mai specială și intensă experiență cu vizionarea versiunii de lucru a filmului, înainte de turul 2 al alegerilor din noiembrie. So good to be back!" după cum a scris, de dimineață, regizorul Tudor Giurgiu.

La premiera de gală îl vor însoți protagonistul Emilian Oprea, Andreea Vasile (o știți din UMBRE), Mihai Constantin (cei peste 30 de ani îl știu din Liceenii, cei tineri îl știu ca villain în Eu cînd vreau să fluier, fluier, Portretul Luptătorului la tinerețe) și Alin Florea (actor la Teatrul Maria Filotti din Brăila). Proiecția va fi una de calitate fiind, ca în noiembrie, asigurată de prietenii noștri de la DeBoot. Partener local al evenimentului: Asociația Marele Ecran.

Sfatul nostru pentru timișorenii interesați este să își ia biletul de la casieria Filarmonicii înainte de ora 19.00, ca să nu se creeze "ștau-ri" la intrare. Puteți trece oricînd (casieria e deschisă între 10-19). Biletul costă 10 lei. Iar dacă nu aveți cum ajunge astăzi, mai este și mîine și poimîine (același loc, aceeași oră).

Cum era de așteptat, filmul a stîrnit și critici. Nu comentez opiniile unui editorialist greu care acuză că Tudor Giurgiu a "întinat memoria procurorului". Deși a admis de la bun început că se bazează pe fapte reale (o dovadă AICI), Giurgiu nu a făcut totuși un documentar. Pentru mine e de ajuns mărturia unei foste studente a lui Panait, care a fost în sală la proiecția din noiembrie 2014. Era vizibil emoționată și impresionată de felul în care profesorul ei a fost înviat pe ecran.

Pentru că suntem parteneri ai evenimentului, nu voi scrie deocamdată o cronică a filmului. Vreau să afirm măcar atît: e un film necesar și binevenit. De ce eu? luminează o zonă foarte gri (pentru că interesul sistemului corupt e să pară așa). E ilustrativ pentru presiunile enorme care se făceau la adresa magistraților vremii. Iar epoca aceea nu e foarte îndepărtată.

Nu era nevoie ca Putin să fi dat ordinul pentru asasinarea lui Nemtsov. Cum zicea cineva, e vinovat oricum pentru climatul toxic de ură față de opoziție pe care l-a creat în Rusia.

La fel și în cazul procurorului Panait. Nu era nevoie să-l fi împins cineva pe fereastră. A fost împins de corupția endemică a sistemului, de abuzurile mai-marilor, de climatul apăsător din justiție. Sunt sigur că la discuția de azi cu echipa puteți afla lucruri și mai interesante...din culise.

Zilele trecute am pus la bătaie două invitații-duble la proiecția de măine DE CE EU?, celor care numesc filmul lor "juridic" preferat și argumentează DE CE. Cîștigătorii sunt:

Adrian Foltean: 12 Angry Men. Pentru că adevărul și justiția nu sunt identice. Pentru că unele responsabilități nu pot fi duse atât de ușor pe cât am crede. Pentru că ne arată, spre deosebire de alte filme, și probabil la fel ca „De ce eu?” ce se (poate) petrece în spatele ușilor închise ale sistemului. Pentru că e un bun exemplu, în opinia mea, de atitudine și angajament pentru românii din ziua de astăzi. ok, și pentru că Sidney Lumet

Marcel Don Twin Peaks, datorita contactului cu un sistem de justitite din a noastra lume, dar si cu unul dintre lumi. Deci...pentru ca lupta se da pe 2 planuri, uneori paralele, uneori convergente. Si pentru ca Dale Cooper, clar!
(Marcel, dă-ne un e-mail cu numele complet ca să te trecem pe lista de invitați care va fi mîine la intrarea în Filarmonică).

vineri, 20 februarie 2015

E timpul

De la 7.30 pentru treaba asta. Și de la 13.00 pentru astalaltă.
Noi vom fi la prima zi de AMBASADA pînă la asfințit.

miercuri, 18 februarie 2015

Ceau, Cinema! 2 - primul anunț oficial

Aceasta este prima imagine oficială Ceau, Cinema! pe 2015. Grație ilustrației create de Livia Coloji (BALAMUC) și editată grafic de Laura Murari.

Urmează, peste două zile, primul anunț oficial cu privire la a doua ediție Ceau, Cinema!. Și ce altă ocazie mai potrivită puteam găsi decît "răsăritul" AMBASADA?

Vineri, 20 februarie, contribuim și noi la program cu cîteva filme în buclă:

De la ora 13.00 va rula Laya Project (care a fost și la World Music Films on Tour).
Apoi Vinerea Animată (aprox ora 15:00), selecție din programul pus la cale de Waka_x la prima ediție Ceau, Cinema! Continuăm de la 16:30 (aprox) cu două capodopere ale filmului mut, comedii alb-negru, care în ciuda vîrstei venerabile se țin foarte bine și te țin pe marginea scaunului: Safety Last (1923) și Sherlock Jr. (1924, Buster Keaton).

Veniți deci la AMBASADA să vă luați prima viză pentru Ceau, Cinema! 2 și să aflați ce planuri v-am făcut pentru vara asta.

#vomfiacolo

luni, 10 noiembrie 2014

DE CE să vii la DE CE EU?

-pentru că un regizor român vrea să știe ce crezi despre ultimul său film (DE CE EU?) și îl aduce înaintea ta, sperînd să primească un feed-back direct. Tudor Giurgiu vine la Timișoara împreună cu interpretul rolului principal, Emilian Oprea.

"Sunt curios cum vi se pare, ce vă place sau ce nu v-a convins. Să discutam după film despre România anului 2002, despre ce trăim azi și ce va fi de-acum încolo.
Despre sacrificii și speranță.

Nu vom da interviuri la presă, nu vrem mediatizare. Vrem doar să ne întîlnim cu o seamă de oameni și să discutăm liber despre film."

(Tudor Giurgiu )

-pentru că, fiind o versiune de lucru (work-in-progress), părerea ta poate contribui la îmbunătățirea produsului final

-pentru că e un film de actualitate, a cărui temă ne preocupă (sau ar trebui să ne preocupe pe toți). L-a consumat și pe regizor: „M-a prins cu totul, m-a devorat, m-a absorbit. Un film despre un erou. Despre justiţie, politică şi multe altele”. Este inspirat de sinuciderea misterioasă a tânărului procuror Cristian Panait, cauzată (din cîte știm) de un dosar greu de corupție din 2002.

-pentru că e un film documentat, care re-descoperă multe afaceri interesante, unele uitate, altele îngropate cu buna știință ( vezi clipul "secvența pe stadion), care pătrunde în tenebrele justiției și politicii românești, "servicii", "acoperiți", "tunuri": "România e țara ștampilelor"

-pentru că Grimus are o piesă pe coloana sonoră

-pentru că Giurgiu nu s-a sfiit să facă filme de public (Legături bolnăvicioase, Despre oameni și melci) și știe cum să aducă oameni în sală (despre cum își distribuie/ promovează filmele a vorbit și la Les Films de Cannes a Bucarest)

-pentru că e un film despre care lumea a vorbit încă înainte să apară acest teaser

-pentru că a ținut morțiș ca Timișoara să fie între cele 4 orașe în care își va prezenta filmul în această săptămână (azi la București -Muzeul Țăranului, mâine la Iași -sala Cub a Teatrului Național și joi la Cluj -cinema Victoria.

La Timișoara, filmul este proiectat miercuri, de la ora 20.00, la sala Capitol a Filarmonicii Banatul. Va fi o singură proiecție în fiecare oraș! (Inițial Tudor își dorea să proiecteze filmul cît mai aproape de studenți, dar nu s-a putut; poate totuși vor veni studenții către film)

-pentru că plătind bilet e cel mai direct mod de a susține filmul românesc și pe cineaști să mai facă: biletul costă 10 lei și se poate achiziționa în avans de la casieria Pro Philarmonia (în holul de intrare la Filarmonică, pe stînga)

-pentru că e un film de care cred că avem nevoie; face dreptate (chiar și tardiv) memoriei unei victime a sistemului, indiferent dacă o considerăm erou...

„După zece ani, cred cu tărie că justiţia a început să aibă eroi, oameni integri, cu coloană vertebrală, care refuză compromisul. Cine nu vede schimbările în justiţie din ultimii ani e fie orb, fie rău intenţionat” (Tudor Giurgiu)

...sau martir:

"Justitia nu are eroi. Doar un martir, destul de mediatizat in epoca, dar uitat acum si probabil destui alti martiri acoperiti de uitare. Toti cei care incearca din interior sa lupte cu un sistem asfixiant sfarsesc inevitabil prin a fi inghititi, izolati si sfasiati in bucati."

(Proiectul Panait - blog in memoriam)

sâmbătă, 1 noiembrie 2014

Festivalul Filmului Francez: ziua 1

RECOMANDAREA MARELE ECRAN: YOYO

Azi începe Festivalul Filmului Francez la Timișoara, cu Yoyo (de Pierre Etaix, 1965). Desenator, bufon, muzician, mim, cineast, poet, Pierre Etaix are parte de o retrospectivă a filmelor sale la FFF București (vizionate în prezența regizorului, acum în vîrstă de 86 de ani). La Timișoara, vedem un singur titlu, dar e cel mai popular film al său și favoritul personal al lui Etaix. Un omagiu adus circului și filmului mut, care abundă de "gaguri vizuale și efecte sonore ingenioase, Yoyo este foarte dulce, un pic melancolic și întrutotul imaginativ" (Criterion Collection). De la ora 16, Aula Magna (Universitatea de Vest), intrarea liberă.

Avem și la Timișoara un invitat de seamă, de la ora 18: Les Lendemains (Premiul Publicului la Festival d'Angers) este proiectat în prezența regizoarei Benedicte Pagnot, care va rămâne la o discuție cu publicul, după proiecție.

joi, 23 octombrie 2014

Trois jours, deux nuits, Berenice...

LES FILMS DE CANNES A BUCAREST

Anul trecut am ajuns la festivalul acela de film unde se fură în fiecare an bijuterii de milioane, unde paparazzi stau pe niște scări ca de zugravi și trag la foc continuu cu tunurile lor nemiloase, unde ținuta starurilor e musai să se asorteze cu roșu, unde cultul pentru cinema rivalizează cu cultul pentru celebrități, unde muritorii de rînd sunt atît de aproape de divinitățile contemporane încît trăiesc cu iluzia că, măcar pentru o seară, gloria Lor e molipsitoare. E frumos la Cannes, dar e și mult can-can.

Poate că e mai bine dacă poți vedea titlurile din palmares, cîteva luni de zile mai tîrziu, într-o atmosferă în care te poți concentra pe filme și nu pe zgomotul colateral. Cristian Mungiu și echipa lui aduc din nou Cannes-ul la București. Anul acesta ajung și eu trei zile și două nopți. Nu e mult, dar mă voi declara mulțumit dacă, în afară de conferință, voi ajunge la:

Party Girl ( Marie Amachoukeli, Camera d'Or)

The Search (Michel Hazanavicius)

Les Combattants (Thomas Cailley, Quinzainne des Realisateurs & FIPRESCI)

Jauja (Lisandro Alonso)

Deux jours, une nuit (frații Dardenne)

...and the winner is Winter Sleep (Nuri Bilge Ceylan, Palme d'Or)

Pentru informații în timp real legat de experiența mea de festival, urmăriți conturile de twitter @MareleEcran și @ilMircu, pentru că nu cred că voi avea timp să public cronici pe blog, în goana dintre un cinematograf și altul. Programul complet și restul de atracții (în afară de întîlnirile cu Berenice și ceilalți invitați), aici. Plus un interviu pe larg cu Cristian Mungiu.

ps. Anul trecut la Cannes, amicul meu de la bagajerie, Nicolas, se lăuda că i-a deschis portiera lui Berenice Bejo, i-a ținut umbrela și a schimbat cîteva vorbe cu diva din The Artist. Acum -cine știe?- în București se anunță ploaie, umbrelă am, Berenice va fi și ea acolo...

marți, 21 octombrie 2014

Cum se mai distribuie filmul european pe la noi...

...UNU STÎNGA, DREAPTA DOI

În cadrul Les Filmes de Cannes a Bucarest se va desfășura un workshop despre distribuția filmelor europene, duminică, 26 octombrie, la Cinema Elvira Popescu, în două părți, de la orele 10.00 și 15.00. Se va discuta despre soarta cinematografelor, despre modele de distribuție de film european, măsuri urgente și soluții găsite în alte țări. În distribuție:

Michel Hazanavicius – Regizorul premiat cu Oscar pentru The Artist, scenarist și producător. Președintele Société Civile des Auteurs-Réalisateurs-Producteurs (ARP), una dintre cele mai influente organizații profesionale din domeniul audiovizualului din Franța.

Radu Mihăileanu – regizor, scenarist, producător, președintele de onoare al Premiului LUX al Paralamentului European și fost președinte (2009 – 2011) al ARP.

Jakub Duszynski – directorul de achiziții și creative director la Gutek Film, cea mai importantă casă de distribuție de filme independente din Polonia și co-președinte al Europa Distribution.

Gábor Böszörményi – fondator și managing director al Mozinet Ltd, casă de distribuție din Ungaria axată pe filme independente.

Judith Colell – regizor, co-fondator al CIMA (Spanish Association of Women Filmmakers and Audiovisual Media Professionals) și vice-președinte al Academiei Spaniole de Film.

Antoine Bagnaninchi – fondator și manager al Independența Film, cea mai importantă casă de distribuție de film independent din România, cu circa 15 titluri pe an.

Tudor Giurgiu – regizor și producător, fondator și director al casei de producție Libra Film, președintele Transilvania IFF și fondatorul Asociației pentru Promovarea Filmului Românesc, membră a rețelei European Film Promotion.

Jelio Jelev – producător și distribuitor (Jelfilm), reprezentantul Hungarian Filmlab în Bulgaria, România și Țările Baltice.

Cu mare curiozitate am acceptat invitația organizatorilor de a participa la această discuție, alături de alți invitați din țară preocupați de soarta vechilor cinematografe de stat. Va merge la București și Gheorghe Nastor, primarul din Gottlob, prima localitate din mediul rural care a reabilitat un cinematograf (pînă în 31 noiembrie se vor finaliza lucrările de renovare, urmînd ca cinematograful să fie dat în folosință în primăvară). Discuțiile pleacă de la următoarele întrebări:

Argument

"Contextul românesc în care am decis să organizăm acest workshop despre distribuție arată în felul următor: din cele câteva sute de săli de cinematograf din perioada comunismului se mai proiectează astăzi film în circa 20. Au apărut în locul lor multiplexuri cu multe ecrane, care însă proiectează în covârșitoare majoritate doar filme americane. Filmele românești și cele europene, în general, își fac loc tot mai greu pe ecrane și cu rezultate foarte modeste.

De ce?

Aceasta este una dintre întrebările la care încercăm să găsim cel mai argumentat răspuns, că să ne putem răspunde apoi și la întrebările: este această stare de fapt reversibilă? Și dacă da, cum? Iar dacă nu, de ce continuăm să producem filme, pentru cine le producem – și care ar fi bugetul corect al acestor filme?

De unde vine lipsa de popularitate a filmelor românești și europene? Din conținut, din lipsa sălilor, din lipsa promovării și a bugetelor de promovare, din lipsa educației și a obișnuinței de a vedea asemenea filme, din piraterie? Există alte modele de distribuție valabile în afară de cel de distribuție în cinematografe? Cum se raportează la toate aceste probleme celelalte țări din Est, care au plecat cam din același loc cu noi? Cum se raportează la presiunea filmului american țările unde legislația anti-piraterie și măsurile protecționist culturale au altă tradiție?

Există cinematografe cu un singur ecran în România care merg bine? Există modele de urmat în această direcție? Există, dimpotrivă, modele de evitat în procesul de transfer al sălilor din rețeaua RomaniaFilm către comunități? Au devenit caravanele și festivalurile o soluție alternativă de difuzare? Ar trebui ca proiecțiile la aceste filme să fie gratuite sau e contraproductiv – ca mesaj? Cum promovăm filmele românești și europene? Există vreo cale de cooperare mai eficientă cu multiplexurile în vederea programării mai frecvente de film românesc și european?

Demersul acestui workshop este acela ca, punând în discuție aceste teme și răspunzând acestor întrebări, să poată oferi decidenților date concrete și soluții de redresare a distribuției de film românesc și european ca parte a unui plan global, etapizat și urgent, fără decare situația va continua să se înrăutățească." (Cristian Mungiu)

Un alt eveniment special va fi workshop-ul de producție și vânzări de film, de miercuri, 29 octombrie, de la 11.00, la Cinema Elvira Popescu. Invitați: regizorul Cristian Mungiu și Vincent Maraval, managerul Wild Bunch (Franța). Intrarea la ambele workshop-uri este liberă.

miercuri, 15 octombrie 2014

Les Films de Cannes a Bucarest

Motivul pentru care prietenul Ionuț Mareș și-a luat o săptămână de concediu pentru a nu rata nimic: Les Films de Cannes a Bucarest aduce din nou crema filmelor de la Cannes, așadar crema cremelor. În premieră în România vor fi prezentate filmul premiat cu Palme D'Or (Winter Sleep - Nuri Bilge Ceylan), Grand Prix-ul (The Wonders, Alice Rohrwacher), Camera D'Or (Party Girl - Marie Amachoukeli). Își aduc filmul (The Search) în persoană, Michel Hazanavicius și Berenice Bejo (The Artist). Printre atracții se mai numără o restrospectivă Bertrand Tavernier (care se întoarce la București după 20 de ani, cînd a filmat aici Căpitanul Conan), primul film al lui Jean-Luc Goddard în 3D !!! (Adieu au langage) și ultimul Cronenberg (tocmai am scris despre Maps to the Stars), Jauja (cu Viggo Mortensen), noul film al lui Mathieu Amalric (La chambre bleu) și noul film cu Marion Cotillard (Deux jours, une nuite - Frații Dardenne), Foxcatcher (cu Chaning Tatum și Steve Carell), Force Majeure/ Touriste (de Ruben Ostlund) și Les Combattants (filmul distins anul acesta cu cele mai multe premii la Cannes). Iar partea cea mai faină, din punctul meu de vedere, este că ajung și eu la primele 3 zile ale festivalului. Mai jos, un treiler tres bon.

joi, 11 septembrie 2014

Play la Plai. Jocuri cu Boris Gaza

Boris Gaza (Atelier 1) este al treilea an la Casa Filmelor. Anul acesta ne surprinde cu un atelier mai scurt, mai intens şi mai jucăuş. Duminică, 14 septembrie, ora 15.00.

Homo ludens si joaca actorului: dupa apropierea prin interiorizare de mestesug, la ultimele doua editii din cadrul Plai, incearc-o acum pe cea prin exteriorizare!

E simplu, edificator si, speram, util. Oricum, ce e inauntru este si in afara!

Consumam energie, ne distram si ne aplecam asupra studiului Artei actorului.

Iti este utila o tinuta lejera, garda joasa si chef de joaca.

ATELIER 1 este un laborator de Arta actorului, dedicat studiului si experimentului acesteia.

Suntem deschisi profesionistilor din domeniu, cat si celor dornici sa cunoasca si sa aprofundeze mestesugul. (Boris Gaza)

miercuri, 10 septembrie 2014

Ce trebuie să ai în rucsăcel la Casa Filmelor

Mai puţin de 48 de ore pînă dăm play la Plai.

Avem emoţii ca nişte copii înainte de începerea şcolii.
Sau ca înainte să pleci într-o tură la munte.
Apropo, iată o listă de obiecte pe care ar fi indicat să le ai în rucsac
(ca să fii gata de Plaiuri de munte în cinema):

-cartea de identitate
(pe baza căreia putem să îţi încredinţăm o pereche de căşti pentru sunet)

-haine groase/ polar/ pufoaică/ pătură
(pentru că proiecţiile ţin pînă la 2 noaptea, cînd e rece şi umed; vă spune unul care anul trecut a sunat disperat după o pereche de izmene)

-pelerină de ploaie
Da, va ploua. Nu şi la Casa Filmelor, unde eşti la adăpost

-izolir
(avem în continuare paleţi cu saci moi deasupra, dar dacă locurile sunt ocupate, cu izolirul îţi faci locul tău unde vrei)

-frontala/lanterna e un accesoriu opţional, pe care e ok să îl ai în caz că vrei să impresionezi pe cineva cu tehnicile tale de supravietuire

-hartă
(ca să te orientezi cît mai bine în Festival şi să vezi cît mai multe concerte şi filme faine, am pregătit un program tipărit cu ajutorul Laurei Murari)

Restul (potol, hidratare, cintari, distracţie găsesti din plin la faţa locului)
Mai jos e harta (o vei găsi şi răspîndită în arealul Plai). Gata de aventură?

duminică, 20 iulie 2014

A fost sau n-a fost?

Sigur va fi.
Azi de la ora 22.00, pe stadionul din comuna Gottlob.
Fabulosul debut în lungmetraj al lui Corneliu Porumboiu,
pentru care a lua Camera d'Or la Cannes în 2006.
Film de public, film cu miez, o comedie spumoasă.

Pentru mosafiri se face degustare de lubeniță.
Așa că îi bine să ajungeți o țîră mai devreme și să vă aduceți pături
sau izolire, pentru că se stă direct pe iarbă.
Dacă mai aveți locuri în mașină, vă rugăm să intrați pe pagina noastră de facebook
și să menționanți numărul de locuri disponibile și numărul dumneavoastră de telefon.
Mulțumim primarului Gheorghe Nastor că a organizat toată treaba acolo.
Mulțumiri lui Corneliu Porumboiu, Marcela Ursu și Independența Film.

Pagini