luni, 30 iunie 2014

Salută și tu Ceau, Cinema!


Probabil ați văzut deja teaser-ele și trailerul Ceau, Cinema.

Și v-ați gândit că puteți face un video-selfie mai fain.
Acum aveți ocazia. Din 1 și pînă în 15 iulie, așteptăm să ne trimiteți o filmare cu voi spunând "Ceau, Cinema!". Sau încărcați-o direct pe youtube, cu tag-ul ceaucinema! Nu e musai să fie selfie - poate vă filmează un prieten. Clipurile din locuri interesante, gen studiourile Cinecitta sau grădina de vară din Sovata, primesc puncte bonus.

Salutul care ne impresionează pînă la lacrimi primește un abonament cu acces pe toată durata mini-festului (în valoare de 40 de lei). Mai dăm 10 (zece) lubenițe de Gottlob, dulci, zemoase, de marcă (înregistrată la OSIM) pentru alte 10 clipuri simpatice *. Biletele vor fi puse în curînd în vânzare în librăria Cărturești (Mercy) și la cafeneaua Klapka (de la Casa Artelor).

Hai că nu-i greu. A făcut-o și un puști (Alex) cu care ne-am intersectat pe stradă.  Mai jos, un "making of", de la filmarea cu Rafa Vasilcin (Camera 4).
 



*premiile sunt valabile și pentru cititorii din alte localități, cu condiția să vină la festival (în cazul cîștigătorului abonamentului) respectiv să vină în oraș să-și ridice lubenița (în cazul celorlalți 10 cîștigători) că nu putem s-o trimitem cu Poșta


sâmbătă, 28 iunie 2014

ceaucinema.ro


Gata, avem și pagina dedicată Ceau, Cinema!, unde va apărea acușica programul complet pentru cele 4 zile de mini-fest manifest. La pagina de facebook poate ați dat deja like :)


miercuri, 25 iunie 2014

Manu Chao Cinema!


În 2008, o întîlnire rarissimă a avut loc între Emir Kusturica, Maradona/ La Mano de Dios și Manu Chao, pe străzile din Buenos Aires și în filmul Maradona by Kusturica. Azi, la Timișoara, Plai  înlesnește o întîlnire la fel de rară: Manu Chao ne cîntă și nouă La Vida Tombola. Muzeul Bănățean, ora 21.00

Șerban Foarță salută Ceau, Cinema!

EPITAF PENTRU CINEMATOGRAF



Poetul Șerban Foarță ne-a primit cu cafele negre și rime albe, încurajînd
Ceau, Cinema! (Festival de Buzunar, susținut de Vitas România).

Rimo-grafie selectivă:
Simpleroze
Caragialeta
Rimelări
Opera Somnia
Jeu de Paume
Blazoanele anatomiei feminine (tălmăciri)
mai multe, aici

Forța fie cu noi!


marți, 24 iunie 2014

Ceau, Cinema! TRAILER




Un trailer în care apar George Topîrceanu, 3ler, Florin Piersic, oameni de la Cannes, tanti Sanda aka doamna cu cucuruz și, da, Penelope Cruz.

În ordinea apariției*:

Andreea
Ciprian
Șerban Foarță
Raluca Popa
un domn
Alex
tanti Sanda
o domnișoară
mama și pruncul Ianis
Sînziana
Raluca Pop
Delia & Ingrid
Ștefania
Boris
Betty
Laura
Adina
Carmen
Țuca 
4 x mama si copilul
Mihai
Alina
Adrian

Mulțumim prietenilor și necunoscuților care au salutat spontan și sincer ideea noastră.
*ca la orice filmare, au mai căzut niște personaje la masa de montaj (să ne ierte!) 

Camera: Rafa (Camera 4)
(a făcut, printre altele, imaginea la filmele lui Florin Iepan: Bella Lugosi și Odessa)

Montaj:  C.C.

Concept: Lucian

Să vă placă și vouă Trailerul Ceau, Cinema!, cât ne-a plăcut nouă să-l filmăm!

luni, 23 iunie 2014

Pariul Ceau, Cinema!

FESTIVAL DE BUZUNAR

"Tot timpul am avut impresia că americanii fac filme cu mai mult succes la public pentru că își iau munca foarte în serios, de la ideea filmului pînă la cele mai mici detalii. La noi,"la europeni”, lucrurile încep de la o idee generală, apoi se improvizează pe parcurs, pe principiul, poate iese, iese, trebuie să iasă ceva."
Așa vorbește bloggerul brașovean și umoristul "timesnewroman" Ovidiu Eftimie în Dilema Veche despre "un film spaniol care are avantajul de a nu fi plicticos și bubuitor de profund, cum se screm europenii să facă filme."
"Plicticos și bubuitor de profund"
Sunt mulți care cred la fel. Chiar deunăzi, cameramanul Rafa Vasilcin îmi spunea că s-a săturat de cinemaul românesc, "care face numai unul și același film". 
De acord. O grămadă de filme europene sunt plicticoase și improvizate. Multe filme românești sunt formulaice, altele de-a dreptul proaste. Valabil cu asupra de măsură și despre cinemaul american. 
Reciproca nu e atît de evidentă, din păcate. Noi suntem însă gata să prindem rămășag cu Eftimie și cu ceilalți detractori că filmele europene pot fi la fel de captivante, entertaining (da, distractive) și, în același timp, serios făcute, ca alea americane. Punem pariu?
Acest pariu se cheamă Ceau, Cinema! Un pariu la care Marele Ecran și Pelicula Culturală lucrează deja de 5 luni. 
Ceau, Cinema! Festival de buzunar
De buzunar pentru că e făcut cu bani de buzunar și de către voluntari, indie-style. Pentru că se întâmplă într-un spațiu restrîns, dar în multe spații la Casa Artelor: sala Studio, subsol și curtea cu Castan.  
Cum s-ar zice, facem curte filmului european. 
Pentru că spre deosebire de caravanele care aduc film european din an în Paște, de data asta aducem titluri noi-nouțe, din 2013 și 2014. Toate lungmetrajele vor fi prezentate în premieră la Timișoara, după ce au fost vizionate/premiate la festivaluri importante.
Timp de 4 zile vom proiecta thriller-uri (care au și morală), animații spectaculoase (care au și suflet), scurtmetraje care trec și prin perete, documentare provocatoare dar și filme lejere, de vară.
Vorbim de lungmetrajul lui Igor Cobileanski, La limita de jos a cerului (premiul Gopo în 2014 pentru cel mai bun debut), de aclamata animație franco-belgiană, Ernest și Celestine sau de succesul de box-office polonez, Traffic Department. În curând divulgăm programul complet.
În 20 iulie proiectăm A fost sau n-a fost (r. Corneliu Porumboiu, 2006) în comuna Gottlob, acolo unde se renovează primul cinema în mediul rural din România. Cum ar veni, batem șaua la Gottlob să priceapă iapa.
Ceau, Cinema! e un mini-fest manifest.
Vrem să reîmprietenim timișorenii cu filmul lor, filmul european, de care s-au îndepărtat în ultimii ani. Vrem să încurajăm creatorii locali. Vrem să promovăm cinemaul de autor pentru publicul larg. Și cinemaul popular, dar inteligent. Înainte de toate, reînviem plăcerea de a merge cu prietenii, cu copiii, la un film "la grădină".
Ceau, Cinema! este o ediție-pilot din ceea ce poate deveni un serial de succes. 
Dar pentru a câștiga acest pariu trebuie să intre în joc comunitatea. Personalități locale și naționale, instituții culturale și companii ne-au arătat deja sprijinul. Decisiv va fi însă răspunsul publicului. Nu știm dacă orașul are nevoie de Ceau, Cinema!, dar Ceau, Cinema! are nevoie de oraș. 
Ce știm sigur e că Ceau, Cinema! nu va fi bubuitor de profund sau plicticos.
*
Producător festival: Vitas România (Instituție Financiară Nebancară)

Co-producători: Stella Artois, [e-spres-oh], Direcția Județeană pentru Cultură Timiș, 

                           Centrul Cultural German Timișoara, Consulatul Germaniei, Printtech

Parteneri culturali: Institutul Goethe, Ministerul Afacerilor Externe al Germaniei, Consulatul General al Serbiei în Timișoara, Institutul Francez din Timișoara, Filmboard Karslruhe, Atelier 1, Camera 4,  Asociația Culturală Macondo, Plai

Parteneri media: 24 FUN, KissFm





sâmbătă, 21 iunie 2014

Atenție! Se filmează Ceau, Cinema!


Cei care intrați mai des pe aici poate vă întrebați ce se întîmplă cu noi. De ce nu mai scriem cronică de film cu frecvența de altădată. Poate suspectați că ne lăsăm de cinema sau de blog. În două zile spunem tot, tot, tot...că, gata!, nu mai putem întinde misterul la infinit, ca într-un film de Lynch.

Pînă atunci, câteva fotografii de la acțiunea de ieri. Am filmat/ improvizat în oraș cu câțiva prieteni ai Marelui Ecran sau, pur și simplu, cu oameni care ne-au ieșit în cale. Printre ei, doamna Sanda care vindea cucuruz fiert pe stradă și aducea cu Giulietta Masina sau o tînără brunetă ce semăna cu Claudia Cardinale. Ca să nu mai spun de tînăra din biroul de lîngă Unirii unde am dat buzna pe nepusă masă și care a acceptat, în numai 30 de secunde, să deschidă fereastra și să strige în gura mare către stradă, cum se vede în clipul de mai jos.








  



vineri, 20 iunie 2014

Sergiu Costache salută Ceau, Cinema!

VIDEO-SELFIE #7





Sergiu Costache (actor, 24 ani)

Valuri
Lord
Principii de viață
Las Fierbinți
Domestic
Diaz: Don't clean up this blood!

După ce a fost lansat de regizorul Adrian Sitaru în short-uri, seriale și lungmetraj, Costache a jucat și în scurmetrajul lui Adrian Silișteanu,  Șanțul (2012), pe care îl veți putea vedea în curând la Timișoara. Apropo, mai sunt 3 zile până când veți afla ce e cu Ceau, Cinema! 

Vinerea animata: cu ceai si furnici

joi, 19 iunie 2014

Call Girl

(MID)SUMMER IS COMING



Midsummer*, azi 19 iunie, de la 19, în Parcul Carmen Sylva (fost  Doina). "Muzică, dans și jocuri suedeze", instigate de Pelicula Culturală împreună cu comunitatea suedeză din oraș (nu știu de ce chestia cu "jocurile suedeze" îmi sună puțin kinky, probabil din cauza lui Bergman). Poate și din cauza filmului de la 21.30, Call Girl/ Damă de companie (2013, regia Mikael Marciman) inspirat din scandalul politic din anii 1970 când importante personalități din conducerea Suediei au fost demascate ca întreținând relații sexuale cu minore.

Subiectul are legătură cu "biletul special": accesul la eveniment se va face pe bază de prezervative, care vor fi donate Asociației Române Anti-Sida (ARAS) pentru a le folosi în programele de educare și prevenție a bolilor cu transmitere sexuală

 *Midsummer e o sărbătoare tradițională în țările nordice, cu ocazia solstițiului de vară.

** din cauză de cod galben, Midsummer se amână pentru o zi mai...văratică

luni, 16 iunie 2014

Q: București, unde ești?


A: în cinematografe, acum

Un film de Vlad Petri.
Nu scăpați ocazia, cei care aveți cinematografele/multiplexurile/mințile deschise pentru film românesc. O cronică scrisă de Ionuț Mareș, aici.



 

Makunouchi Bento salută Ceau, Cinema!

VIDEO-SELFIE #6



Ce are Makunouchi Bento cu cinemau'?
Muzică de film, muzici cinematice și câteva "rescorizări". Au actualizat și interpretat live coloana sonoră a celui mai vechi film de animație păstrat pînă azi, Aventurile Prințului Ahmed (Lotte Reininger, 1926). Show-ul, ticluit împreună cu Marele Ecran, a fost susținut de 4 ori cu casa plină, ultima oară la Timișoara în fața a peste 700 de spectatori.

Apoi să nu uităm că Felix Petrescu scrie aici cronici inconfundabile, când îl lovește cîte un film în moalele cerebelului pe alter-ego-ul său Waka_x. Iar  Valentin Toma e...Toma Carnagiu.


sâmbătă, 14 iunie 2014

Adrian Sitaru și Alina Grigore salută Ceau, Cinema!





Alina Grigore (actriță, 29 de ani):

Aurora (2010)
Din dragoste cu cele mai bune intenții (2011)
Treizeci (2012)
+ multe seriale de televiziune

Adrian Sitaru (regizor & scenarist):

Valuri (2007)
Pescuit Sportiv (2008)
Colivia (2010)
Din dragoste cu cele mai bune intenții
Lord (2011)
În derivă  (regie 5 episoade)
Chefu' (2012)
Domestic (2012)

Ultimele scurte ale lui Sitaru, Excursie (2013) și Counterpart (2014) s-ar putea să ajungă în curând și în premieră la Timișoara, grație 4 Proof Film.


După-amiaza scurtelor suedeze


Azi de la 16, Pelicula Culturală vă servește 8 filme suedeze scurte și spumoase, 1 oră şi jumătate de relaxare, la răcoarea Sinagogii din cetate. Midsummer în avans, în cadrul Street Delivery Timișoara.






vineri, 13 iunie 2014

Trailerul zilei: BIRDMAN

Alejandro González Iñárritu revine in cinema-uri (speram si la noi) cu, ce altceva decat, un film cu super-eroi. Stati calmi, omul nu s-a vandut inca la Disney/Marvel ci are un proiect interesant, parte comedie neagra, parte satira hollywood-iana, despre un actor ratat odata faimos pentru ca interpreta un supererou iconic numit Birdman. In rolul principal... Michael Keaton (cine altul?!) care odata, demult, il juca pe Batman in prima ecranizare a vestitului personaj de comics sub directia lui Tim Burton. In alte roluri: Edward Norton, Emma Stone, Naomi Watts, Zach Galifianakis, Amy Ryan si Andrea Riseborough. Excited? Hell yeah!!
Trailer:



joi, 12 iunie 2014

Vinerea animata: Edmond was a donkey

Horia Colibășanu salută Ceau, Cinema!

VIDEO-SELFIE #4



Ce treabă are alpinistul Colibășanu cu filmele'? Documentarul Pura Vida, despre operațiunea de salvare la mare altitudine pe Annapurna în 2008, operațiune în care a jucat un rol principal. Și, mai recent, filmul cuceririi vîrfului Shisha Pangma.

Teaserul Ceau, Cinema! a fost filmat la nici o zi de la întoarcerea lui Horia din Himalaya, la 2 m. deasupra nivelului Begăi. Încă avea buzele arse și era mai ușor cu 10 kilograme.


marți, 10 iunie 2014

Unguru Bulan salută Ceau, Cinema!

VIDEO-SELFIE #3




Ce are Unguru Bulan cu cinemau'? Are un serial de animație, din care veți putea vedea câteva episoade pe un ecran mare. În curând, la Timișoara.


sâmbătă, 7 iunie 2014

Marele Ecran prezintă filmul SHISHA PANGMA

O FILMARE LA 8000 DE METRI


În ziua unei mari performanțe sportive românești vă mai reamintim una recentă, care a trecut fără surle și trâmbițe, dar nu e mai puțin importantă.

Alpinistul timișorean Horia Colibășanu a escaladat al șaptelea "optmiar" din carieră fără oxigen și fără șerpași: vf. Shisha Pangma (8027 m.), singurul aflat în întregime în Tibet. La conferința de presă din 4 iunie, la întoarcerea sa acasă, Horia a declarat că a fost una din cele mai frumoase ascensiuni din cariera lui în Himalaya (care începuse surprinzător prin cucerirea temutului K2, acum 10 ani).

A fost singura ascensiune reușită a vârfului Shisha Pangma în acest sezon. Și este singurul rezultat al alpinismului românesc la mare altitudine în 2014. Iar acum avem SHISHA PANGMA - FILMUL, o filmare la peste 8000 metri altitudine. Marele Ecran prezintă ultimii pași ai lui Horia în drumul spre vârf.

În momentul în care Horia își ridică mâinile de bucurie, coechipierul său, slovacul Peter Hamor, îi face semn să nu alunece pe partea cealaltă a muntelui. Era acolo o cornișă periculoasă, plus că spațiul pe vârf e foarte mic. Panorama care se deschide spre platoul tibetan nu mai are nevoie de cuvinte explicative.


K-lu salută Ceau, Cinema!

VIDEO-SELFIE #2






Ce treabă are K-lu cu cinemau?

Are...dacă Vă place comedia sau vreți un Tratament Bun aplicat filmelor. Sau pur și simplu când Ne jucăm! K-lu a reactualizat, prin muzica, filmele altei generații.


vineri, 6 iunie 2014

Corespondenta TIFF 4


Razvan Baloi ne-a transmis de alaltaieri ultima sa relatare de la Cluj, dar noi apucam doar azi sa o publicam. Ii multumim ca ne-a descris ce a vazut la TIFF 2014.




In a cincea zi de TIFF, adica la jumătate, vremea a început să țină cu participanții, în special cu cei care vor merge seara la Castelul Banfy sau la proiecția în aer liber din Piața Unirii. Eu am început ziua cu un film într-o locație nouă a Tiff-ului, la Universitatea Sapientia. 

Din nou "Focus Irlanda”, din nou un film bun. What Richard Did e un film despre viața adolescenților cu bani și bun simț din Dublin. Personajele, credibile și simpatice, te introduc într-o lume a camaraderiei, a chefurilor nonconformiste si a unei tragedii care te face să te întrebi, nu “Ce a făcut Richard”, ci "Oare el a făcut-o”?

Am ramas pe loc ca să urmăresc Papusza, o adevărată monografie (biografie) a șatrelor țigănești din Polonia. Cu un soundtrack excelent și actiune ce se întinde pe aproape un secol de existență a șatrelor țigănești, trecând prin momentele dificile cauzate de război și mai apoi de legi punitive, ajungi să îndrăgești viața lor liberă și să înțelegi de ce refuză din toată inima să învețe carte, practic să se supună unor legi care nu prea sunt ale lor. În schimb ale lor sunt secretele, tradițiile primitive, libertatea. Toate acestea ajung să fie amenințate de setea de carte pe care o are una de-a lor, o “Păpușă” care nu-și pierde inocența sufletească nici spre sfârșitul vieții, nici când un „frate” gadjo îi publică poeziile. În continuare e singura poetă de etnie rromă publicată în istorie.

Dupa călătoria cu căruțele țigănești, mi-am recapatat linistea la un film aproape fără sunete, Vocea celor neauziți de Maximón Monihan. Titlul cuprinde exact drama copiilor cu deficiențe de auz/vorbit luați în sclavie de mafia de pretutindeni (de data asta din New York). I-am văzut în tramvaie și în baruri și prin Timisoara, oferind obiecte în schimbul unor mici sume de bani. Habar n-aveam ce poveste se află în spatele lor. Nesansa de a fi diferiti de majoritate și născuți într-o familie, naivă de multe ori, adesea fără posibilitati materiale. Dar si intr-o poveste tristă poti să gasesti un zâmbet cald și o speranță. E un film care merită văzut într-o sală de cinema, pentru “sunet” si pentru trăiri.

Zgărie-nori suspendați în regia simpaticului Tomasz Wasilewski și în prezența actriței principale Marta Nieradkiewicz (pe care i-am întâlnit ulterior la o bere la un bar la modă în Cluj, Joben) te face să nu-ți pară rău că ai venit la TIFF. Prin jocul splendid al celor trei personaje princpale. Un tânăr sportiv oscilează între dragostea pentru o ea și un el. Tensionant! Idilic! Un film frumos, un sfarsit european!

Sfarsit si pentru experienta mea la TIFF anul acesta. De fapt, nu e sfarsit. Sigur va urma...(guest-post: Razvan Baloi)


Vinerea animata: Priorities

joi, 5 iunie 2014

Groparu salută Ceau, Cinema!

VIDEO-SELFIE #1

Ce treabă are Groparu cu cinemau'?
Are...
O nebunie de film independent pe care am citit-o și susținut-o din prima zi, până pe covorul roșu de la Cannes. Astăzi, 5 iunie, după eforturi sisifice din partea scenaristului/producătorului/tăticului Radu Băzăvan aka Groparu, copilul său pre numele său (din IMDB) Usturoi va ieși în lume, în PREMIERĂ!!! la TIFF (Casa TIFF, 21.30, intrare liberă).

Dacă sunteți în Cluj, musai să-l vedeți, să-l mirosiți și să vă tăvăliți un pic prin mojdeiul unuia dintre cele mai atipice filme din istoria ultimilor ani, care merită  apreciat în primul rând pentru curajul realizatorilor...și pentru lăutari! (mai multe motive aici). Curioșii din Timișoara să aibă răbdărică pentru că dăm și noi cu Usturoi în Casa Filmelor la Plai

Despre Ceau, cinema! e altă poveste. Care VA URMA...la Timișoara.
Deocamdată mucles!

Corespondență TIFF III




Ziua de luni a început șchiopătând, cu filmul mexican Club Sandvich, care mi-a amintit de plictisitorul Tanta Agua (de Ana Guevara), prezentat anul trecut în festival. În ambele se dezvoltă relații între părinți singuri și odraslele lor, care încearcă să-și descopere sexualitatea; pa parcurs întîlnim cadre largi și cuvinte puține.

A urmat mult-discutatul Paat (Câinele – film iranianm în regia lui Amir Toodehroosta, nume a cărui prezentare a sunat diferit în română față de engleză) despre prostituția din Teheran, “văzută” prin ochii simpaticului ciobănesc german. Un amănunt mai aparte e faptul că la întrebarea din public legată de criteriile alegerii actorului-câine, Amir spunea că el a fost ales de câine, care s-a atașat foarte mult de regizor înainte de filmări. Cu cadre surprinse de la înalțimea simpaticului patruped– la început, ajungi să descoperi ce se află și în spatele acestora: o lume presărată cu narcomani și prostituate, într-o cultură în care aceste subiecte sunt considerate tabu. Barometrul general al TIFF-ului care măsoară popularitatea îl găsește până acum pe locul 4.

Următoarele două filme: La gran familia espanola (Nuntă în Ofsaid, în care după modelul “Şapte mirese pentru şapte fraţi”, o familie decide să facă şapte băieţi, dar se opresc la cinci, toţi cu nume din Biblie şi toţi în ordine alfabetică: Adam, Benjamin, Caleb, Daniel şi Efraim) și Svecenikova djeca (Copii preotului) mi-au adus zâmbetul pe buze. Dar a fost filmul lui Rodrigo Sorogoyen, Stockholm care a desăvărşit infama zi de luni care în mod normal ar trebui scoasă din calendar. Un interesant duel de orgolii între el- un macho şi ea – o tânără cu probleme. (Guest-post: Răzvan Băloi)


marți, 3 iunie 2014

Corespondență TIFF II



"Micul meu dejun" din a doua zi la TIFF a început palpitant, cu o bucată din secțiunea “Ochi pentru ochi”. Honeymoon-ul lui Jan Hrebejk, câștigătorul premiului cel mai bun regizor la festivalul Karlovy Vary în 2013, pune în valoare jocul actriței Anna Geislerová, fost topmodel și cu o filmografie de invidiat (peste 100 de filme, cu debut la vârsta de 14 ani). O poveste din trecut vine și îi bântuie ziua nunții Terezei cu Radim, un cuplu perfect, dar fiecare cu un trecut zbuciumat. Spre final, lucrurile pot degenera pentru frumosul cuplu, însă trecutul devine explicabil și viitorul pornește cu șanse bune de a fi palpabil (posibil).


Prânzul a însemnat pentru mine o felie din categoria “Suspecți de serviciu”, o promisiune de film bun, având în vedere remarcabilele cariere ale celor doi regizori aclamați din Israel, Guy Nattiv și Erez Tadmor. Cei doi aduc în Magic Men elemente de tradiție pasională evreiască, dar și spiritul aventurii descoperite de un fost politician de 70 de ani, născut în Grecia și refugiat în Israel. Căutarea salvatorului său din timpul războiului, în Salonic, oferă momente pline de umor (în special de situație), dar și momente de pur altruism și încredere în oameni. Câștigarea inimii unicului fiu și a familiei acesteia, ne duce cu gândul la clișeele romanelor lui Coelho (o fi bine? o fi rău), când crezi că pornești în căutarea unei amintiri și regăsești clipa prezentă.


La cină am servit Love is strange al lui Ira Sachs, un film despre situații din viață, cu un dram de snobism - cum altfel să categorisești momentele de zi cu zi din viața unui cuplu longeviv (20 de ani) „gay” din Manhattan? Jocul actorilor (John Lithgow, Alfred Molina, Marisa Tomei sau Darren Burrows) te îmbie la vizionarea acestui film despre separare, care nu duce neapărat și la despărțire.


Desertul zilei a fost Calvary (Irlanda, Marea Britanie), care are toate elementele unui film memorabil. Brendan Gleeson, Chris O'Dowd, Aiden Gillen (Littlefinger din „Game of Thrones”) și Kelly Reilly sunt foarte credibili în pielea unor locuitori ai unui orășel de provincie irlandez. Prin structura acțiunii filmului, regizorul John Michael McDonagh amintește un pic de Tarantino. Pe scurt, într-o duminică, la confesional, cineva îl amenință pe preotul catolic din oraș că mai are doar 7 zile de trăit, iminenta execuție nefiind motivată personal, ci mai degrabă un simbol al suferinței sale din vremea copilăriei. Urmează capitolele Luni, Marți, etc. care pe rând te fac să-i îndrăgești pe preot și pe fiica acestuia (da, preotul are o fiică de dinaintea chemării spre biserică – probabil in Irlanda un lucru nu atât de neobișnuit), care aduc în prim plan toate personajele din comunitate și care te fac să tresalți Duminică și să exclami: Ăsta da film european! (guest-post: Răzvan Băloi

luni, 2 iunie 2014

Corespondență TIFF I


Anul acesta nu am ajuns la TIFF. Dar au ajuns alți entuziaști ai cinemaului cu care suntem în legătură și care au plăcerea să ne împărtășească din experiența lor de festival. Astăzi, timișoreanul Răzvan Băloi ne scrie ce a văzut sîmbătă la Cluj: 




Îmi propusesem sa văd patru filme și am reușit. Am început cu un debut cinematografic al regizorilor Iain Forsyth și Jane Pollard din secțiunea „What’s Up Doc”. Undocumentar foarte apreciat la Sundance și Berlin despre Nick Cave: 20000 Days on Earth, adică vârsta artistului calculată în zile. Inspirat titlu, pentru că prin vocea artistului filmul te transpune în atmosfera plină de creație a celei de-a 20000 zi din viața acestuia.

Dar nefiind un mare fan Cave o să trec la Ida, un film polonez regizat de polonezul-britanic Pawel Pawlikowski (care câștiga premiul „Alexander Korda” pentru cel mai bun film britanic la Premiile BAFTA în 2005 cu My Summer Of Love). Ida se înscrie în tiparul filmelor făcute parcă la nesfârșit despre drama unei țări. La fel cum la noi se (mai) fac (încă) filme despre revoluție, așa se fac în Polonia filme despre asuprirea evreilor. Filmat în alb-negru, te transpune într-o Polonie dărâmată de război, care-și linge rănile și începe să fie reconstruită. De remarcat aerul sumbru al orășelelor unde se desfășoară acțiunea, cu puțini locuitori, toți încercînd să uite și să treacă peste trecut.

Primul titlu văzut din competiție, Everything we loved (Noua Zeelandă) m-a mișcat cel mai mult, mai ales prin subiect. O familie distrusă de moartea unicului copil își regăsește fericirea răpind un copil care semăna cu al lor. Regizorul, Max Currie, cu care am și schimbat câteva cuvinte după proiecție, ne-a explicat că a îmbinat două povești care au avut ecou în ziarele americane din anii '90. Și a reușit într-un mod admirabil să te facă să empatizezi cu cei doi părinți. Un amănunt interesant e faptul că atât personajul feminin cât și actrița sunt din Suedia, pentru a amplifica senzația de dezrădăcinare pe care o simte aceasta după tragicul accident.

Cea mai dură proiecție din prima mea zi la TIFF exploatează subiectul comerțului cu organe de albinoși din Africa (în Tanzania). White Shadow, în regia apatridului Noah Deshe, prezent și el în sală, te face să te simți un pic îngrețoșat la început, apoi interesat de viața și obiceiurile sătenilor (ca și un documentar), ca în final să se transforme într-un adevărat thriller. Controversat și admirat în același timp, e posibil să adune și ceva premii la Cluj.
Evenimentul zilei a fost inaugurarea DEPOZITULUI DE FILME ca și cinema neconventional si spațiu cultural complex. Acțiunea face parte din campania Salvați Marele Ecran, a cărei primă conferință a avut loc cu succes în acceași zi cu reprezentanți ai municipalității și manageri culturali. (corespondent: Răzvan Băloi)

duminică, 1 iunie 2014

Trailerul zilei: A million way to die...


Asta-i exact genul acela de comedie care are cele mai faine poante in trailer. De fapt, cred ca sunt toate aici. De la Seth McFarlane, tipul care v-a adus Family Guy, Ted ('it's so bad, but it's so goood') și Cosmos (îndrăgita serie a lui Carl Sagan este reluată în 2014, în prezentarea lui Neil de Grasse Tyson). Deci, bucurați-vă de trailer și salvați 15-20 de lei!