miercuri, 20 martie 2013

Familii disfuncționale: Rocker vs. Poziția copilului


Întâmplarea a făcut să văd două filme proaspete românești – Rocker și Poziția copilului – la doar câteva zile distanță unul de celălalt. Și să îmi iau porția, în felul ăsta, de filme cu familii disfuncționale (cel puțin până la premiera Domestic-ului lui Adrian Sitaru, care înțeleg că gravitează tot în sfera asta, deși în alt registru).

Poate din cauză că le-am văzut atât de aproape nu m-am putut abține de la a observa că, deși tratează două situații diferite, Rocker-ul lui Marian Crișan și Poziția copilului de Călin Netzer abordează, în esență, același subiect. Mai exact: povestea câte unui părinte care simte că e pe cale să își piardă copilul. Și care e gata să treacă peste orice graniță fixată de moralitate / decență / justiție pentru a împiedica acest lucru.
Ce diferă? Multe detalii și modul de a spune povestea, desigur. Doar poate cea mai frapantă diferență între Rocker și Poziția copilului se găsește în lumea care apare zugrăvită în fiecare film. România din filmul lui Marian Crișan e cea a blocurilor gri, unde în apartamente minuscule și mizere trăiesc oameni fără speranță, striviți de sistem. În cartiere unde Ambulanța nu vine pentru a salva un adolescent în comă. O lume a decăderii și a depresiei, în care revolta se regăsește doar în tirade narcotizate. O lume populată cu oameni ratați, blocați într-o viață indezirabilă, în care muzica rock și drogurile sunt singurele portițe spre o escapadă iluzorie și de scurtă durată.

De cealaltă parte, România din filmul lui Netzer e cea a proprietarilor de X5-uri și ML-uri. A doamnelor care circulă înfofolite în blănuri, mereu proaspăt coafate, cu brățări de aur greu la încheietura mâinii, gesticulând important în interioare luxoase. A beizadelelor care par născute la volanul unei mașini 4x4 și gonesc sfidător pe șosele, trecând fără prea multe scrupule cu cauciucurile peste pietonii celeilalte Românii (cea săracă, mizeră, strivită), care au ghinionul să le iasă în cale.
În ambele cazuri, câte un părinte face eforturi supraomenești pentru a nu își pierde un copil. Fie din cauza drogurilor (Rocker), fie a unei greșeli ireparabile la volan (Poziția copilului). Și în ambele cazuri, tot ce primesc în schimb e un șir de șuturi în fund. Urlete, înjurături, reproșuri. Deloc dornici să fie salvați, ambii copii își văd părinții ca pe niște opresori, ca pe niște ținte perfecte pentru furia lor nedomolită. Oricât ar încerca, Doamna Cornelia (Luminița Gheorghiu) și Nea Victor (Dan Chiorean) nu reușesc să înțeleagă în mod real comportamentul copiilor lor, să stabilească o punte de comunicare cu ei. La rândul lor, rămân blocați într-o lume separată ireversibil de conflictul dintre generații.
  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu