marți, 17 aprilie 2012
Plesh goes to Hollywood 1
Am terminat cu Crossroads Film Fest si am luat-o spre directia RiverRun Film Festival. De abia ce am ajuns in Winston-Salem asa ca prea multe nu pot spune inca, decat ca au un catalog bine facut. Si e important sa ai un catalog bine facut. Da greutate evenimentului.Crossroads Film Fest a fost un festival mic si interesant. Se axeaza foarte mult pe filme cu si/sau despre Mississippi. Prin urmare la capitolul de premii favorizeaza tocmai filmele cu tenta Mississippi-ana(?!). Nu am nimic impotriva acestui lucru, misiunea lor a fost de la inceput clara. Vor sa incerce sa porneasca o mica industrie in acest stat si considera ca prin festival pot incuraja oamenii sa se implice activ in filme locale.
Au fost cativa creatori de filme din alte state (California si New York fiind cele mai importante) iar eu am fost singurul international adevarat... astfel incat mi se spunea The Romanian. Au remarcat ca nick-name-ul are un sunet puternic si potrivit pentru un "villain" din filme de gen James Bond. Oricum per total a fost o experienta frumoasa, foarte "low-key" dar frumoasa. M-as mai duce.
Din pacate am ratat intalnirea cu Joey Lauren Adams (eu fiind fan) pentru ca am aterizat prea tarziu, eh... alta data. In schimb a fost un workshop cu scenaristul David Sheffield (seria The Nutty Professor) care a povestit lucruri interesante despre anumite filme in care a fost implicat, cum unele le-a scris doar ca sa isi faciliteze traitul in Los Angeles (la inceputul carierei) si despre cum in filme sunt mult mai multi scenaristi implicati in rescrierea/imbunatatirea scenariului doar ca, conform sindicatului WGA, schimbarile trebuie sa fie fundamentale pentru ca numele acestora sa apara pe generic. Ah si ca daca vrei sa "make it" in Hollywood si nu ai pile/cunostinte (sau facut un film de lung metraj pe la tine acasa care sa le atraga interesul) efectiv tine foarte mult de noroc. El a ajuns sa scrie pentru Saturday Night Live printr-un prieten-vrut actor care era bouncer intr-un club mega popular in acea perioada.
Ah, sa nu uit, desi festivalul a fost foarte mic, organizarea lui a fost una extrem de buna... mai buna decat, din pacate, majoritatea festivalurilor de pe la noi prin tara. Si am intalnit un brazilian care nu a fost niciodata in Romania dar ne vinde lemnul catre...Dubai (nu stiu cum sa le spun..."dubaiezilor?" :)
Cam atat. Vedem ce urmeaza in Winston-Salem. (Cristian Plesh)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.