miercuri, 8 octombrie 2014

Horns (2013)

'The revenge is all consuming'

Am asteptat aproape 2 ani sa apara Horns (ecranizarea unui roman de Joe Hill, fiul lui Stephen King) si trebuie sa recunosc ca, odata vazut, parca asteptam ceva diferit. Fiind vorba de Alexandre Aja, un regizor francez dupa care nu ma omor dar pe care am ajuns sa-l prefer cand vine vorba de suspans si horror (de vina sunt filme ca Haute Tension, P2 si remake-ul The Hills Have Eyes) plus un Daniel Radcliffe din ce in ce mai preocupat de drame tenebroase, aveam niste sperante. Gandeam ca si Horns va fi daca nu un horror cu suspans cel putin un fantasy mai macabru care sa ma tina in priza. Am fost putin dezamagit de cumintenia sa si de aspectul de drama cu adolescenti si intriga supranaturala. Dar asta nu-l face un film rau sau o experienta de evitat. Privind retrospectiv, Horns a fost destul de interesant, cu destule momente bizare si umor negru, insa nu ceea ce cautam eu.


Plotul se invarte in jurul mortii misterioase a tinerei Merrin (Juno Temple) si-l are drept protagonist pe Iggy (D. Radcliffe), iubitul ei si principalul suspect. Desi nu exista dovezi clare pentru a-l aresta intreaga comunitate, vecini, prieteni, chiar familia, il privesc cu diverse grade de dusmanie si neincredere. E situatia clasica a tapului ispasitor demonizat de circumstantele socante ale unui eveniment. Din pacate Aja isi construieste intriga dezvoltand in flashback-uri relatia celor doi din copilarie si pana la adolescenta, urmarind punctarea cliseelor obisnuite: prima privire, primul sarut, prima noapte etc), in vreme ce Iggy rataceste haotic prin locurile familiare incercand sa reconstruiasca noaptea fatidica.




Filmul capata tractiune abia dupa ce eroul se prabuseste emotional si comite un sacrilegiu pangarind imaginea de crestina devotata a fostei sale iubite. A doua zi pacatosul se trezeste cu o pereche de coarne frumoase pe cap si un talent deosebit in a-i face oamenii din jur sa spuna exact de gandesc. E ca si cum Talpa Iadului i-ar fi imprumutat pentru o vreme abilitatile ca sa-si rezolve problema in care intrase. Noul aspect si puterea de a scoate la suprafata tot ce-i mai rau in consatenii sai ii produc o serie neplacuta de revelatii care, in cele din urma, il vor duce la criminal insa pe un drum sinuos si din ce in ce mai intunecat. Si cand spun intunecat o spun in sensul biblic, cu fratricide, serpi si ingeri decazuti. De vazut intr-un weekend cu iubita.

Un comentariu:

  1. parerea mea "la cald" despre filmul asta:
    "monumental vomit of post-romantic christian sado-maso fantasy garbage! bad as a rotten burger. avoid it at any cost."

    RăspundețiȘtergere