miercuri, 25 noiembrie 2009

Aperitive

Genericele serialelor sunt acele momente în general plictisitoare şi-Slavă Domnului-scurte, în care ne aşezăm mai bine în fotoliu pînă se derulează toate numele alea pe ecran. Numele producătorilor, operatorilor, şoferilor şi ale tuturor celor care au pus umărul...Multe trec aşadar neobservate. Mai ales cînd fumăm episoadele pe modul "ţigară de la ţigară".

Există însă şi cîteva generice-spectacol. Generice pe care le savurezi ca pe aperitive, înainte de felul principal. Sunt mici bijuterii care îşi au locul lor în coroana unui serial reuşit. Aceste cazuri fericite au povestea lor, uneori independentă de serialul în sine. Marele-Ecran prezintăăă...5 x 2 generice de seriale preferate:


Top Five - varianta Lucian:

5. Curb Your Enthusiasm, pentru simplitatea cu care reuşeşte să transmită, în numai cîteva secunde, acea combinaţie letală de umor şi amar, tipic evreiască (deşi tema e compusă de un italian).

4. The Office (UK) pentru că e singurul indiciu că, dincolo de faţada comică, serialul tratează de fapt lucruri serioase. De exemplu, o poveste de dragoste. Versurile piesei lui Rod Stewart merg chiar mai departe cu dezvăluirile:"And what becomes of you, my love? When they have finally stripped you of..."

3. Rome pentru muzica lasciv-misterioasă. Şi pentru grafitti-urile animate care spun în cîteva secvenţe povestea plină de sex, sînge şi trădare a celui mai mare imperiu ridicat de rOMe.



2. The Sopranos. Ştiţi intro-ul de la Simpsons, cu Homer venind acasă după serviciu. Tony Sopranos face şi el cam acelaşi drum. O variantă infinit mai sumbră şi mai bolnavă. Piesa "Woke Up This Morning" a trupei A3 ne introduce în atmosfera halucinantă a noii generaţii de mafioţi, narcisişti, depresivi şi autoreferenţiali. Adică în ce film i-aţi mai văzut pe wiseguys să discute pasaje şi personaje din Naşul? Got yourself a gun...




1. Genericul meu preferat este obligatoriu din Mad Men. Elegant. Frumos. Impecabil. La fel ca Don Draper, charismaticul anti-erou. Nu mai vorbesc de muzică...Uneori am senzaţia că mă uit la Mad Men doar pentru a mai vedea odată acest intro de 37 secunde. Şi 5 stele.



Top Five - varianta Richie:


5. The Tudors. In mare parte muzica lui Trevor Morris e cea care m-a atins cel mai tare plus flashurile care prezentau momentele definitorii ale domniei lui Henric VIII-lea. Introducerea personajelor e un pic telenovelistic dar combinatia de arme (razboi), trupuri goale (desfrau) si sange sau vin rosu (ucidere) e suficienta pentru a-mi da seama de subiectul serialului.

4. Millennium. Serialul a fost foarte bine primit la noi, eu cel putin am nostalgii dupa el, intrucat avea acel aer intunecat, sinistru chiar, fiind un precursor al serialelor cu "profileri" care au invadat tv-ul dupa 2000. Intro-ul e atat de reusit in opinia mea ca-ti lasa acea stare de disconfort care te pregateste. Coloana sonora a lui Mark Snow e geniala, lasa asa o tristete in aer in timp ce citesti - wait, worry, who cares? - si urmaresti imagini furisate tipice "pradatorilor", e chiar deprimant. Sentimentul ala de "fara speranta" care abunda in tot serialul e condensat in 50 de secunde si-ti face parul maciuca.

3. Battlestar Galactica (BSG). Nu doar pentru frumusetea imnului Gayatri Mantra de pe soundtrack sau pentru ca e singurul moment cand apare Caprica City in toata splendoarea lui de oras SF ci si pentru modul in care construieste premisele conflictului din serial de la un sezon la altul incepand cu exodul oamenilor din colonii si amenintand cu infiltrarea cylon-ilor in randul lor.

2. True Blood. Cu piesa Bad Things a lui Jace Everett pe fundal, intro-ul de la True Blood (realizat de Digital Kitchen, aceeasi tipi care s-au ocupat de Six Feet Under) e un film in sinea lui. Combina violenta, sexul si religia intr-un mod brutal si frenetic sugerand perceptia unei creaturi superioare martor tacut la activitatea umana marcata de fanatism religios sau pofta excesiva.



1. Dexter. Aceiasi Digital Kitchen de care am vorbit si la True Blood sunt raspunzatori pentru secventa de deschidere a lui Dexter. Cred ca e printre putinele intro-uri pe care le vad obsesiv la fiecare episod. Rutina zilnica a killer-ului imi sugereaza automat talentul lui nativ de asasin sau prezenta companionului intunecat din constiinta lui. Felul cum taie carnea, pregateste micul dejun, barbieritul, legatul sireturilor toate inspira forta, siguranta, stapanire de sine si detasare emotionala - o rutina perfecta care te duce cu gandul la victimele sale.




Care-i Top 5-ul vostru?

5 comentarii:

  1. Io top 5 n-am, dar am un top 1 :) de care, întâmplător sau nu, mi-a amintit genericul de la Mad Men.

    Anume, genericul de la Hustle, serial britanic cu escroci pe care-l recomand din toată inimioara mea.

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu ma simt in stare sa fac un top 5, dar mi-au placut enorm genericele de la The Outer Limits si The Wire. Primul sugera foarte bine conceptul serialului, iar al doilea ... pai asculta piesa completa lui Tom Waits (Way Down In The Hole) si o sa intelegi ;).

    RăspundețiȘtergere
  3. @ovisirb: da prietene, puteam sa jur ca ala e nr 1

    @garm: oh, imi amintesc The Outer Limits - Do not try to adjust the picture - si cred ca mi-e dor de el, acum revizuiesc millennium, dar poate dupa imi fac timp pt TOL.

    RăspundețiȘtergere
  4. The Outer Limits ar fi putut fi cel mai tare serial din toate timpurile, dar din pacate episoadele sunt foarte "inegale". Unele sunt chiar senzationale (pilotul imi vine acum in cap, ala cu "Let Me Be Your Friend") altele erau cel mult mediocre.

    Ai vazut The Wire? Daca nu ti-l recomand, este unul dintre cele mai reusite seriale marca HBO.

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.