vineri, 13 noiembrie 2015
Ghicitoarea zilei: CU SOFT SAU FĂRĂ?
Din ce film sunt cadrele cu mașini de mai jos?
Două indicii: eroul e taximetrist iar anul filmului e 2003, adică un an înainte să fie lansată Dacia Logan :)
luni, 9 noiembrie 2015
7 evenimente Marele Ecran
Deși au fost multe evenimente în 7 ani, în selecția de mai jos apar 4 din 2012. E anul în care am început cele mai multe episoade-pilot. To be continued.
februarie 2012
Prima proiecție a Asociației Marele Ecran: The Crossing (de Cristian Plesh).
Care a avut o urmare interesantă anul acesta, la Ceau Cinema!.
mai 2012
Primul nostru mini-festival de buzunar: Zilele Filmului Alb-Negru German.
Care probabil ar fi continuat dacă prietenii Andreea și Peter Erli nu ar fi plecat în Germania.
septembrie 2012
Primul an când am fost gazde la Casa Filmelor de la Plai.
Printre altele, am proiectat Nunta de piatră, Duhul Aurului și Apa ca un bivol negru.
decembrie 2012
Aventurile Prințului Ahmed (de Lotte Reininger) + rescoring live Makunouchi Bento
Proiecție caritabilă în sprijinul fundației Pentru Voi.
Cu acest prilej s-au strâns 5000 de euro pentru serviciile fundației.
2013
Proiecție-specială Crulic + Community Check
2014
Ediția-pilot Ceau, Cinema! (împreună cu Pelicula Culturală)
2015
Ceau, Cinema! Episodul 2. Copleșitor din toate punctele de vedere.
Bonus: proiecția AMY, dublu sold-out la AMBASADA, pentru că ne-a dat încredere că se poate și mai mult.
Mulțumim partenerilor noștri tradiționali deja: Institutul Cultural Francez, Centrul Cultural German, Consulatul Germaniei, Casa Artelor, Timishort, BCUT, Camera 4, Atelier 1, Plai, AMBASADA, Primăria Gottlob, 4Proof Films, Voodoo Films, Transilvania Film, Independența Film, Kinosseur, Film Sense, Pseudokinematikos și (cei mai buni parteneri posibili) Pelicula Culturală.
februarie 2012
Prima proiecție a Asociației Marele Ecran: The Crossing (de Cristian Plesh).
Care a avut o urmare interesantă anul acesta, la Ceau Cinema!.
mai 2012
Primul nostru mini-festival de buzunar: Zilele Filmului Alb-Negru German.
Care probabil ar fi continuat dacă prietenii Andreea și Peter Erli nu ar fi plecat în Germania.
septembrie 2012
Primul an când am fost gazde la Casa Filmelor de la Plai.
Printre altele, am proiectat Nunta de piatră, Duhul Aurului și Apa ca un bivol negru.
decembrie 2012
Aventurile Prințului Ahmed (de Lotte Reininger) + rescoring live Makunouchi Bento
Proiecție caritabilă în sprijinul fundației Pentru Voi.
Cu acest prilej s-au strâns 5000 de euro pentru serviciile fundației.
2013
Proiecție-specială Crulic + Community Check
2014
Ediția-pilot Ceau, Cinema! (împreună cu Pelicula Culturală)
2015
Ceau, Cinema! Episodul 2. Copleșitor din toate punctele de vedere.
Bonus: proiecția AMY, dublu sold-out la AMBASADA, pentru că ne-a dat încredere că se poate și mai mult.
Mulțumim partenerilor noștri tradiționali deja: Institutul Cultural Francez, Centrul Cultural German, Consulatul Germaniei, Casa Artelor, Timishort, BCUT, Camera 4, Atelier 1, Plai, AMBASADA, Primăria Gottlob, 4Proof Films, Voodoo Films, Transilvania Film, Independența Film, Kinosseur, Film Sense, Pseudokinematikos și (cei mai buni parteneri posibili) Pelicula Culturală.
duminică, 8 noiembrie 2015
Azi, Nosferatu la Filarmonica
Deseara, de la 19, spectacol de film mut si muzica live la Filarmonica. Capodopera expresionista a lui Murnau, Nosferatu, ecranizarea romanului lui Bram Stoker, va fi proiectat la Sala Capitol si scorizat de muzica Violetei Dinescu interpretata de Trio Contraste. Evenimentul deschide Festivalul international de muzica noua Intrada.
sâmbătă, 7 noiembrie 2015
+7 interviuri din 7 ani
7 ANI DE MARELE ECRAN
Vă dați seama că, în 7 ani, am făcut și noi mai mult de 7 interviuri. Unele chiar au ieșit bunicele.
2009
Boris Gaza: "E un film care mă interesează foarte mult: viața"
MOTTO: "Să vezi bătaie dacă scoţi sau modifici ceva!"
(în care nu m-am ales cu bătaie, ci cu o epigramă)
2010
2011
2012
(un duplex Adina Baya/ Ionuț Mareș sau Valeriu & Valerian)
Valerian Sava: „Ne va trebui ceva timp ca să evaluăm După dealuri în întreaga sa dimensiune inovatoare”
Valeriu Andriuță: În sutană de preot exorcist
2013
2014
Interviu cu Diana Cavaliotti și Iulia Verdeș
2015
Vă dați seama că, în 7 ani, am făcut și noi mai mult de 7 interviuri. Unele chiar au ieșit bunicele.
2009
Boris Gaza: "E un film care mă interesează foarte mult: viața"
(în care nu m-am ales cu bătaie, ci cu o epigramă)
2010
2011
2012
(un duplex Adina Baya/ Ionuț Mareș sau Valeriu & Valerian)
Valerian Sava: „Ne va trebui ceva timp ca să evaluăm După dealuri în întreaga sa dimensiune inovatoare”
Valeriu Andriuță: În sutană de preot exorcist
2013
2014
Interviu cu Diana Cavaliotti și Iulia Verdeș
2015
Andreea Vasile: Publicul are puterea de a face ca un festival să devină mare
Lucian Maier: Un film bun e un film care te pune la încercare
Lucian Maier: Un film bun e un film care te pune la încercare
Tristesse Club
Încă trei filme bune și azi. Titlurile lor puse laolaltă alcătuiesc parcă un haiku straniu.
Respire
/ Respiră
Program: sâmbătă, 7 noiembrie, ora 16 è film în competiţie
Un film de: Mélanie Laurent
Cu: Joséphine Japy, Lou de Laage, Isabelle Carre,
Claire Keim, Rasha Bukvic
Dramă – Franța (2014) – 1h32
Sinopsis:
Charlie, o tânără la 17 ani. Vârsta prieteniilor, a
emoţiilor, a convingerilor şi a pasiunilor. Sarah, este nou venită. Frumoasă,
îndrăzneaţă, un parcus, un temperament. Pe scurt, un star imediat. Sarah o alege pe Charlie.
Distincţii: Premiul presei internaţionale My French Film
Festival 2015, Swann d’Or de la Révélation féminine la Festivalul de Film
Cabourg 2015, Selecţii: Cannes 2014 (Semaine de la Critique), Toronto 2014,
César 2015
Tristesse
club / Tristețe
Program: sâmbătă, 7 noiembrie, ora 18 è film în competiţie
Un film de: Vincent Mariette
Cu: Ludivine Sagnier, Laurent Lafitte, Vincent
Macaigne, Noémie Lvovsky
Comedie – Franța (2014) – 1h36
Sinopsis:
Doi fraţi îndepărtaţi, Léon şi Bruno, se regăsesc la
înmormântarea tatălui lor. În momentul în care apare o soră de nicăieri, totul
se complică.
Primul lungmetraj al regizorului „Double Mixte” şi „Les
Lézards”.
L’Homme
qu’on aimait trop / Omul pe care îl iubeam mult
Program: sâmbătă, 7 noiembrie, ora 20
Un film de: André Téchiné
Cu: Guillaume Canet, Adele Haenel, Catherine Deneuve
Dramă – Franța (2014) – 1h56
Sinopsis:
1976. După eşecul căsătoriei sale, Agnes Le Roux se
întoarce din Africa şi o găseşte pe mama sa, Renée, proprietara unui cazinoului
din Nice. Tânăra fată se îndrăgosteşte de Maurice Agnelet, un avocat cu zece
ani mai în vârstă decât ea. În urma sfaturilor acestuia și a noului anturaj nefast,
ea încearcă să-și ruineze mama. Agnes dispare în 1977. 30 de ani mai târziu,
Maurice Agnelet rămâne încă suspectul unei crime fără probe şi fără cadavru.
vineri, 6 noiembrie 2015
7EVEN
ISTORIA EVOLUȚIEI NOASTRE
Acum exact un an treceam prin Piața Victoriei din Timișoara împreună cu Richard. Era aniversarea blogului Marele Ecran și ne miram unde am ajuns față de punctul din care am plecat. Opt luni mai târziu treceam grăbiți prin aceeași piață, în aceeași formulă, în drum spre hotelul de unde trebuia să o luăm pe Irina Margareta Nistor pentru a se întâlni cu publicul ce urmărea deja, la Grădina de Vară, Chuck Norris vs. Comunism.
Astăzi, Marele Ecran împlinește 7 ani de la prima postare și încă suntem surprinși de evoluția acestei idei. Nu ne-am fi închipuit în noiembrie 2008, că vom ajunge să dăm noi, 'în premieră pe țară', filme gen Chuck Norris...sau că vom găzdui Casa Filmelor la Plai sau, și mai mult, că vom face (împreună cu Pelicula Culturală) un festival de film cu peste 2500 de spectatori sau că vom fi sold-out cu titluri ca AMY sau că vom proiecta Palme d'Or-ul de anul ăsta la două zile după lansare (și foarte aproape să dăm în exclusivitate ultimul film de P.T. Anderson).
Privim cu umilință aceste realizări și suntem conștienți că ele nu s-ar fi întâmplat dacă, la visele și îndrăznelile noastre, nu ar fi percutat o mulțime de oameni din centre culturale, profesioniști din lumea filmului, critici, susținători de acasă și de dincolo, peste 10 voluntari sau simpli entuziaști ai cinematografului, așa ca noi. Sunt prea mulți ca să-i numim pe toți, de frică să nu uităm pe cineva.
Am început ca și comentatori de film (fără pretenții de critici, că nu era cazul). 7 ani și 4 colaboratori mai târziu (Adina Baya, Felix Petrescu, Ionuț Mareș, Răzvan Băloi, care apropo sunt toți implicați și în Ceau, Cinema!) blogul arată la fel (spre disperarea prietenilor noștri care lucrează în IT și care s-au oferit să ne schimbe gratuit fața prăfuită a blogului, numai fiindcă nu mai suportau să arate atât de 2008 :).
Între timp, am scris tot mai puține cronici de film (după cum poate ați observat), pe măsură ce am făcut tot mai multe evenimente. Așa că blogul a fost deturnat și devorat, ca în Alien, de propriul copil: Asociația Marele Ecran. Și a devenit un soi de agendă a evenimentelor proprii și, în general, de cinema (din oraș și din țară).
Am selectat 7 articole publicate de-a lungul anilor, în ton cu vremurile revoluționare pe care le trăim, și care ilustrează oarecum evoluția Marele Ecran de la un blog de film la o mini-platformă de activism local cinematografic. Vor urma în zilele următoare și alte retrospective, pentru că în 7 ani s-a strâns ceva material.
În continuare credem în cinema și în magia lui. Poate și mai și.
2009
"Se doreşte distrugerea cinematografelor de undeva de sus. Clientela politică face presiuni. Ce să mai... e mafie pe faţă." Maria Bikfalvi afirmă că s-a dictat politic execuţia lentă şi sigură a reţelei de cinematografe (pînă la urmă, ale noastre, ale tuturor). "Totul este blocat din cauza politicului. Totul se năruie. Fiecare partid care a fost pe la guvernare a rupt din patrimoniul nostru. De patru ani, numai într-un interimat o ţinem."
(Cinematograful: o afacere imobiliară)
2011 (anul înființării Asociației Marele Ecran)
'Acest film mi-a schimbat viata. Nu stiu daca o va schimba si pe a voastra. Dar sunt sigur ca va va schimba perceptia despre caracterul nostru national, atat de hulit zilele astea. Fiecare vede ce vrea in acest film, dar pentru mine e o indreptare, o restituire (mai mult decat reconstituire). E o recunoastere ca "eroii luptei zadarnice" nu au luptat in zadar. Daca vom retine in urma filmului ca Fagarasii au fost si inca sunt coloana vertebrala a Romaniei, tot e ceva. In esenta, marele mesaj al filmului si raspunsul la intrebarile mazgalite de mine in timpul vizionarii (PENTRU CINE MAI LUPTA, DE CE N-AU RENUNTAT?) e un citat din Eliade: "Nu sunt pierdute decat acele batalii pe care nu le incepi niciodata".
(Portretul Luptătorului la Tinerețe, 2010, de Constantin Popescu)
2012
2014
“50 de ani în care n-a existat libertatea de exprimare, în care coeziunea la nivelul cel mai simplu a fost zdrobită din cauza fricii. Nu se știa cine poate să spună despre tine ce gîndești sau ce ai spus la un moment dat. Toată însingurarea asta a făcut ca partea bună a societății românești să nu poată fi coalizată decît foarte greu. Oamenii nu mai au reacție. S-au învățat să nu se mai împotrivească la nimic. Mințile noastre nu s-au putut schimba peste noapte. Și trăim într-o societate scindată, în care oamenii nu au învățat că democrația nu este un dat. E un lucru pe care trebuie să-l dobîndești și să-l aperi. Să ai reacție cînd vezi cele mai mici elemente care duc la pierderea ei."
(Ioana Arnăuțoiu, În spatele cortinei)
2015
Oameni buni, ne mobilizăm și noi un pic?
(#Timișoara vrea cinema, nu fântână)
Acum exact un an treceam prin Piața Victoriei din Timișoara împreună cu Richard. Era aniversarea blogului Marele Ecran și ne miram unde am ajuns față de punctul din care am plecat. Opt luni mai târziu treceam grăbiți prin aceeași piață, în aceeași formulă, în drum spre hotelul de unde trebuia să o luăm pe Irina Margareta Nistor pentru a se întâlni cu publicul ce urmărea deja, la Grădina de Vară, Chuck Norris vs. Comunism.
Astăzi, Marele Ecran împlinește 7 ani de la prima postare și încă suntem surprinși de evoluția acestei idei. Nu ne-am fi închipuit în noiembrie 2008, că vom ajunge să dăm noi, 'în premieră pe țară', filme gen Chuck Norris...sau că vom găzdui Casa Filmelor la Plai sau, și mai mult, că vom face (împreună cu Pelicula Culturală) un festival de film cu peste 2500 de spectatori sau că vom fi sold-out cu titluri ca AMY sau că vom proiecta Palme d'Or-ul de anul ăsta la două zile după lansare (și foarte aproape să dăm în exclusivitate ultimul film de P.T. Anderson).
Privim cu umilință aceste realizări și suntem conștienți că ele nu s-ar fi întâmplat dacă, la visele și îndrăznelile noastre, nu ar fi percutat o mulțime de oameni din centre culturale, profesioniști din lumea filmului, critici, susținători de acasă și de dincolo, peste 10 voluntari sau simpli entuziaști ai cinematografului, așa ca noi. Sunt prea mulți ca să-i numim pe toți, de frică să nu uităm pe cineva.
Am început ca și comentatori de film (fără pretenții de critici, că nu era cazul). 7 ani și 4 colaboratori mai târziu (Adina Baya, Felix Petrescu, Ionuț Mareș, Răzvan Băloi, care apropo sunt toți implicați și în Ceau, Cinema!) blogul arată la fel (spre disperarea prietenilor noștri care lucrează în IT și care s-au oferit să ne schimbe gratuit fața prăfuită a blogului, numai fiindcă nu mai suportau să arate atât de 2008 :).
Între timp, am scris tot mai puține cronici de film (după cum poate ați observat), pe măsură ce am făcut tot mai multe evenimente. Așa că blogul a fost deturnat și devorat, ca în Alien, de propriul copil: Asociația Marele Ecran. Și a devenit un soi de agendă a evenimentelor proprii și, în general, de cinema (din oraș și din țară).
Am selectat 7 articole publicate de-a lungul anilor, în ton cu vremurile revoluționare pe care le trăim, și care ilustrează oarecum evoluția Marele Ecran de la un blog de film la o mini-platformă de activism local cinematografic. Vor urma în zilele următoare și alte retrospective, pentru că în 7 ani s-a strâns ceva material.
În continuare credem în cinema și în magia lui. Poate și mai și.
2009
"Se doreşte distrugerea cinematografelor de undeva de sus. Clientela politică face presiuni. Ce să mai... e mafie pe faţă." Maria Bikfalvi afirmă că s-a dictat politic execuţia lentă şi sigură a reţelei de cinematografe (pînă la urmă, ale noastre, ale tuturor). "Totul este blocat din cauza politicului. Totul se năruie. Fiecare partid care a fost pe la guvernare a rupt din patrimoniul nostru. De patru ani, numai într-un interimat o ţinem."
(Cinematograful: o afacere imobiliară)
2011 (anul înființării Asociației Marele Ecran)
'Acest film mi-a schimbat viata. Nu stiu daca o va schimba si pe a voastra. Dar sunt sigur ca va va schimba perceptia despre caracterul nostru national, atat de hulit zilele astea. Fiecare vede ce vrea in acest film, dar pentru mine e o indreptare, o restituire (mai mult decat reconstituire). E o recunoastere ca "eroii luptei zadarnice" nu au luptat in zadar. Daca vom retine in urma filmului ca Fagarasii au fost si inca sunt coloana vertebrala a Romaniei, tot e ceva. In esenta, marele mesaj al filmului si raspunsul la intrebarile mazgalite de mine in timpul vizionarii (PENTRU CINE MAI LUPTA, DE CE N-AU RENUNTAT?) e un citat din Eliade: "Nu sunt pierdute decat acele batalii pe care nu le incepi niciodata".
(Portretul Luptătorului la Tinerețe, 2010, de Constantin Popescu)
2012
'Noi credem în emoţia împărtăşită
ce face să vibreze aerul din sala de cinema'
2013
-Alo! Buna ziua! Am inteles ca aveti un imobil de vanzare, fostul cinematograf Studio.
-Da! Ce anume va intereseaza?
-Cat costa?
-Da! Ce anume va intereseaza?
-Cat costa?
(...)
2013 bis (pentru că în 2010 nu îmi amintesc să fi făcut ceva revoluționar)
Proiect depus la Primărie pentru înființarea unei cinemateci
2014
“50 de ani în care n-a existat libertatea de exprimare, în care coeziunea la nivelul cel mai simplu a fost zdrobită din cauza fricii. Nu se știa cine poate să spună despre tine ce gîndești sau ce ai spus la un moment dat. Toată însingurarea asta a făcut ca partea bună a societății românești să nu poată fi coalizată decît foarte greu. Oamenii nu mai au reacție. S-au învățat să nu se mai împotrivească la nimic. Mințile noastre nu s-au putut schimba peste noapte. Și trăim într-o societate scindată, în care oamenii nu au învățat că democrația nu este un dat. E un lucru pe care trebuie să-l dobîndești și să-l aperi. Să ai reacție cînd vezi cele mai mici elemente care duc la pierderea ei."
(Ioana Arnăuțoiu, În spatele cortinei)
2015
Oameni buni, ne mobilizăm și noi un pic?
(#Timișoara vrea cinema, nu fântână)
Rendez-vous cu Cahiers du Cinema
...ȘI CRITICUL DE FILM
Dacă ați citit ultimul nostru răcnet a propos de situația jalnică a filmului de autor la Timișoara, veți observa că nu se putea potriveală mai bună cu temele conferinței propusă de Festivalul Filmului Francez (organizat de Institutul Cultural Francez Timișoara).
În fapt, o întâlnire informală cu Joachim Lepastier, unul dintre redactorii prestigioasei reviste franceze, Cahiers du Cinema (de la 18.30, la AMBASADA, sala mică).
Va vorbi despre filmul de autor şi publicul său, situaţia din prezent în Franţa şi în Europa, distribuţia acestui tip de film în rândul publicului larg, situaţia cinematografelor de artă din Franţa şi din lume, comparaţie cu situaţia de la Timişoara, viitorul cinematografului (va aparține el doar multiplexului și home-cinema-ului sau putem spera și la o alternativă?). Se asigură traducerea în română.
Ca o încălzire la întâlnirea de azi, aflați de ce scriem despre filme din articolul emoționant al lui Ionuț Mareș (care tocmai l-a intervievat la București pe Joachim Lepastier).
P.S. Alte trei filme franceze vă aşteaptă și azi în Aula Magna de la UVT începând cu ora 16.00 - Le challat de Tunis (r. Kaouther Ben Hania), povestea lui Jack Spintecătorul tunisian; ora 18.00, un debut regizorial multietnic a lui Marianne Tardieu, având-o în rol secundar pe Adèle Exarchopoulos (cunoscută pentru Blue in the Warmest Colour); iar de la ora 20.00 Geronimo (r. Tony Gatlif), o versiune a poveştii din Romeo and Julieta.
Dacă ați citit ultimul nostru răcnet a propos de situația jalnică a filmului de autor la Timișoara, veți observa că nu se putea potriveală mai bună cu temele conferinței propusă de Festivalul Filmului Francez (organizat de Institutul Cultural Francez Timișoara).
În fapt, o întâlnire informală cu Joachim Lepastier, unul dintre redactorii prestigioasei reviste franceze, Cahiers du Cinema (de la 18.30, la AMBASADA, sala mică).
Va vorbi despre filmul de autor şi publicul său, situaţia din prezent în Franţa şi în Europa, distribuţia acestui tip de film în rândul publicului larg, situaţia cinematografelor de artă din Franţa şi din lume, comparaţie cu situaţia de la Timişoara, viitorul cinematografului (va aparține el doar multiplexului și home-cinema-ului sau putem spera și la o alternativă?). Se asigură traducerea în română.
Ca o încălzire la întâlnirea de azi, aflați de ce scriem despre filme din articolul emoționant al lui Ionuț Mareș (care tocmai l-a intervievat la București pe Joachim Lepastier).
P.S. Alte trei filme franceze vă aşteaptă și azi în Aula Magna de la UVT începând cu ora 16.00 - Le challat de Tunis (r. Kaouther Ben Hania), povestea lui Jack Spintecătorul tunisian; ora 18.00, un debut regizorial multietnic a lui Marianne Tardieu, având-o în rol secundar pe Adèle Exarchopoulos (cunoscută pentru Blue in the Warmest Colour); iar de la ora 20.00 Geronimo (r. Tony Gatlif), o versiune a poveştii din Romeo and Julieta.
joi, 5 noiembrie 2015
Festivalul Filmului Francez: Ziua 2
Azi numai filme bune. Și regizori unul și unul.
Subtitrate în română. Aula Magna. Intrare liberă.
Ziua a doua a Festivalului Filmului Francez începe cu unul de actualitate:
Gaz de France / Gaz de France
Program: joi, 5 noiembrie, ora 16 è film în competiţie
Un film de: Benoît Forgera
Cu: Philippe Katerine, Olivier Rabourdin, Alka Balbir, Jean-Luc Vincent
Comedie – Franţa (2015) – 1h26
Sinopsis:
În Franța anilor 2020, Michel Battement, consilierul președintelui,
trebuie de urgență să restabilească cota popularității președintelui Bird,
înainte de a împiedica o cădere iminentă a regimului. În subsolurile aglomerate
de la Élysée, el organizează o întâlnire secretă în compania celor mai
inteligenți oameni din țară.
Distincţii: Selecție ACID Cannes 2015, Competiție Festivalul
internațional de Film Fantastic Neufchâtel 2015
Continuă cu un 'thriller erotic' de Amalric.
Chambre bleue / Camera albastră
Program: joi, 5 noiembrie, ora 18
în prezența lui Joachim Lepastier, redactor Cahiers du Cinéma /
Q&R
Un film de: Mathieu Amalric
Cu: Mathieu Amalric, Léa Drucker, Stéphanie Cléau, Laurent Poitrenaux
Polițist, thriller, dramă – Franța (2014) – 1h16
Sinopsis:
Julien Gahyde, arestat şi interogat în cadrul morţii suspecte a soţiei
sale Delphine, îşi descrie scurta sa relaţie extraconjugală cu Esther
Despierre, o prietenă din copilărie pe care a regăsit-o, o femeie căreia i-a
declarat dragostea şi perspectiva de a „trăi alături de ea”. „Viața este
diferită când o trăim și după, când o analizăm”.
Și ceremonia se încheie cu o legendă a cinematografului.
La Cérémonie / Ceremonia
Program: joi, 5 noiembrie, ora 20
Un film de: Claude Chabrol
Cu: Isabelle Huppert, Sandrine Bonnaire, Jacqueline Bisset, Jean-Pierre
Cassel
Comedie, dramă – Franța (1995) – 1h51
Sinopsis:
Când Catherine Lelievre o angajează pe taciturna și timida Sophie ca
menajeră, crede ca a dat peste o comoară. Dar Sophie nu le-a spus noilor ei
angajatori că este dislexică și curând începe să aibă probleme cu lucruri
aparent mărunte, cum ar fi listele de cumpărături.
Ea se împrietenește cu poștărița Jeanne, care o ajută din când în când
și îi spune tot felul de bârfe. Domnul Lelievre, care bănuiește că Jeanne le
deschide scrisorile, îi spune lui Sophie că Jeanne a fost acuzată de uciderea
fetiței ei de 4 ani și deși a fost achitată ulterior, el nu crede ca este
nevinovată.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)