sâmbătă, 8 septembrie 2012

The Expendables 2 (2012)

rating: Brainwash


Expendables 2 se deschide cu o scena tipica pentru filmele de gen: un prizonier cu chipul acoperit e educat cu patul armei de tortionarii sai intr-o localitate cu nume imposibil din Nepal. Cateva minute mai tarziu auzi si primele vorbe in engleza - eat shit - strigate de acelasi tantalau suedez pe nume Dolph Lundgren intre doua rafale de mitraliera antitanc. Sunt gasca pestrita de mercenari dispensabili din primul film si din amintirile noastre optzeci-nouazeciste - Stallone, Lundgren, Jet Li, Jason Statham, Terry Crews si Randy Couture - care descind asupra cuibului de rebeli anonimi cu puterea de foc a unei mici armate. Nu lipseste decat Mickey Rourke care probabil a ales sa ramana acasa si sa-si dreaga cu slivovica depresia cauzata de uciderea unor sirbi intr-o perioada tulbure.


E o scena de actiune alcatuita ca la manual, cu o cantitate impresionanta de victime ciuruite, spintecate sau decapitate, si care scuipa dintr-un foc toata energia din finalul primului film anuntand fara echivoc ambitiile celui de-al doilea: bigger, louder and with more action icons on display. Aflam imediat doua chestii: Arnie a revenit cu adevarat - primele lui cuvinte fiind “I need a gun. Something big” moment in care Stallone se uita la Terry Crews si provoaca un schimb de replici cu foarte clare referinte gay - si locul lui Rourke a fost luat de un ucenic, Billy the Kid, jucat de Liam Hemsworth, care se descurca de minune la dat headshot-uri.

Plotul e absolut banal, singurul lui rol fiind acela de a sustine narativ inca o deplasare a mercenarilor de sacrificiu intr-un colt uitat de lume ca sa recupereze ceva sau sa ucida pe cineva. In spatele misiunii e din nou Bruce Willis, caruia Stallone ii e dator - probabil de pe vremea afacerii cu Planet Hollywood, habar n-am - astfel incat trebuie sa faca pe dadaca pentru agenta chineza care-i va insoti, Maggie. Prezenta ei poate fi motivata de faptul ca maestrul martialelor Jet Li a decis sa-si ia vacanta imediat dupa scena de introducere. Totusi, Yu Nan aduce suficienta culoare in gasca ba chiar atata un pic hormonii alor mai batrani si mai ramoliti din echipa: Stallone si Lundgren. Faptul ca unul e mai beat ca un marinar uitat in port iar celalalt are un istoric nefast cu sexul opus impiedica orice idila romantica. Oricum, filmul asta e despre oameni care-si canalizeaza impulsurile hormonale in altceva decat sex. Adicatalea razboiul.



Lucrurile interesante se pornesc in clipa in care dusmanul principal din film, denumit franc Jean Vilain si pe care Jean Claude Van Damme il scoate drept un grandomaniac nebun si crud dar, intr-un fel, adorabil in elocventa sa belgiana, ucide unul din mercenarii lui Stallone - nu-i greu de intuit pe care - dandu-i astfel ocazia ultimului sa exercite o dulce razbunare. Vilain fiind insa liderul unei retele infractionale destul de impresionante, pana la confruntarea finala va fi nevoie pentru asigurarea unui bodycount respectabil si de implicarea lui Willis, Schwarzenegger si chiar a lui Chuck Norris - lup singuratic disparut in misiune si pe care multi il credeau mort dupa o muscatura de cobra (vezi chucknorris facts). Cum e de asteptat prezenta tuturor acestor dinozauri hollywoodieni in aceeasi scena va provoca fanilor hardocore ai epocii video aceleasi emotii infantile pe care le-ar naste generatiei Z o Bela si-un Edward pupandu-se intr-o gradina cu unicorni.

Arnie: I’m out of ammo. I’ll be back!
Willis: You’ve been back enough. I’ll be back!
Arnie: (cu juma de gura) Yippee-ki-yay


Finalul face cinste acestui sequel prin faptul ca ne da noua, fanilor platitori de bilet, ceea ce am asteptat mai bine de 20 de ani sa primim: o cafteala intre Rocky si soldatul universal. Pumnii de boxer ai lui Stallone vs. lovitura prin intoarcere a lui JCVD. E unul din cele mai intense momente ale filmului si lasa, in mod neasteptat, sa se dezvaluie clasa lui van Damme: o fi el un actor de scene fizice dar Vilain-ul sau e delicios in manierismele sale.

Un singur lucru cred ca trebuie mentionat: in nici un moment tipii astia (exceptand JCVD) nu se iau prea in serios. Expendables 2 are niste dialoguri puerile si e plin de replici auto-referentiale care-l fac sa sune fals in demersul lui de film de actiune, dar umorul e scuzabil in final cand Stallone ii catalogheaza pe tovarasii lui de generatie ca fiind imaturi. Afirmatia “we all belong in a museum” e mai mult decat graitoare.

Ps: umbla vorba-n sat ca pentru EX3 se discuta cu Nicholas Cage, Harrison Ford, Wesley Snipes si … Clint Eastwood. Atunci sa te tii..

Trailer

2 comentarii:

  1. mwhahahaha ce panarama delicioasa de film. mi se pare ca Rourke a murit in primul film, el era singurul care aducea un pic de seriozitate filmului. Acum s-a dus dracului cu Chuck Norris, cel mai prost achgldfigngfdlgdnbffffffffff

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu, nu, e viu bine mersi. Uite finalul http://www.youtube.com/watch?v=jigAkJKebtQ

      Am auzit ca s-ar putea intoarce in al 3-lea.

      Ștergere