marți, 30 noiembrie 2010
Enter the Void
Am asteptat 2 ani sa vad filmul lui Gaspar Noe in cinema, pentru ca stiam ca numai pe marele ecran experienta ar fi completa. Curiozitatea a castigat lupta cu constiinta si l-am vazut zilele astea pe un monitor de computer. Sa zicem ca l-am vazut la un prieten.Mai trebuie sa treaca timp pana voi putea decanta in cuvinte ceea ce am vazut/simtit/experimentat. Un lucru va pot spune: Noe exploreaza noi teritorii in cinema. Noi perspective narative si noi moduri de filmare. Si un avertisment: daca nu v-a placut Irreversible sunt mari sanse sa nu va placa nici caruselul asta ametitor de imagini ce tine aproape 3 ore.
Pe mine m-a luat asa un "high" in timpul vizionarii, incat fara sa consum nimic halucingen am inceput sa compun haiku-uri (actiunea se intampla in orasul luminilor din neon, Tokio). Iata doua, care pot cuprinde esenta Enter the Void, asa cum l-am vazut eu:
Death is the ultimate "trip"
of a poor brother that could not RIP
You'll see life different after this
journey of a boy who adores his sis'
of a poor brother that could not RIP
You'll see life different after this
journey of a boy who adores his sis'
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
nici eu nu o sa mai astept sa il vad la cinema!
RăspundețiȘtergerer.
Dar totusi ar fi frumos sa-l revedem in Sala 5 de la Cinema City :)
RăspundețiȘtergerePare fain filmul am sa-l caut si eu cred sa-l iau :D
RăspundețiȘtergerechiar daca l-am vazut p laptop si mie mi-a indus o stare halucinogena, cui nu... f tare trecerea ta de la high la haiku :) eu am vazut ireversibil post void, acolo ameteala de la inceput e sora cu infernu', asta d aci macar are o unduire, o logica, o levitatie suportabila :P
RăspundețiȘtergeree minunat filmul!
RăspundețiȘtergere