vineri, 3 octombrie 2014

The War Zone (1999)

'Have you ever fancied anyone besides Dad?'

Stiam de mult ce actor bun este Tim Roth insa nu banuisem ca englezul poate fi si un excelent regizor. In filmul sau de debut, The War Zone, descoperi o mana sigura de ‘director’, o sensibilitate poetica in compozitia cadrelor, un echilibru esential in conturarea personajelor sale si o profunzime psihologica surprinzatoare data fiind economia de cuvinte. Filmul se bazeaza pe un roman de Alexander Stuart (responsabil si pentru scenariu) si adreseaza problema incestului intr-o familie obisnuita de londonezi retrasi la tara. Ceea ce difera la el insa e faptul ca analizeaza mai atent reverberatiile unei asemenea fapte in sufletul celor implicati, cu precadere in sinul fiului Tom (Freddie Cunliffe), un tanar de 15 ani, apatic si introvertit.


Confruntati cu iminenta nastere a celui de-l treilea copil, cuplul format de Ray Winstone si foarte insarcinata Tilda Swinton, se muta intr-o casa noua in Devon, in SE Angliei. O zona destul de arida, aproape pustie si cu un cer gri metalic. Desi familia pare fericita in noul camin, accidentul de masina prin care trec in noaptea nasterii pare a prevesti cutremurul de mai tarziu. Curand, intorcandu-se acasa intr-una din zile, Tom surprinde ceva tulburator prin greamul de la baie: tatal si sora mai mare, Jessie (Lara Belmont), intr-o ipostaza intima. Luandu-si la rost sora, aceasta neaga senin si-l tachineaza, lucru care-l determina pe baiat sa caute dovezi ale unei relatii nepotrivite.




As putea fi inclinat sa cred ca titlul se datoreaza buncarului prezent in film, un loc izolat, pe malul marii, unde se petrece una din scenele cele mai violente si tulburatoare pentru spectator. E locul in care Tom primeste certitudinea banuielilor sale, episod care-l debusoleaza complet. Dar adevarata zona de conflict este caminul, acolo se poarta un razboi mut intre mezinul familiei, sora sa si tatal lor. Intr-o familie in care intimitatea nu prea exista iar goliciunea e o expresie a confortului personal, secretele poarta mai multe randuri de haine. Tom e, fara indoiala, cel mai interesant de urmarit, conflictul care mocneste in el avand multiple cauze. Pe de o parte, hormonii ii dau ghes sa-si inceapa viata sexuala, insa timiditatea ii taie elanul. Pe de alta parte, crede ca sora-sa e o libertina care si-a sedus tatal si nu in ultimul rand intre cei doi frati exista o apropiere si o intimitate care poate isca si o anumita gelozie incestuala. Toata aceasta frustrare e musai sa explodeze cumva.






Ceea ce Tim Roth reuseste cu oarece cruzime e sa ne faca sa ne punem intrebari dificile dar sa pastraze o ambiguitate asupra raspunsurilor sale. E un echilibru pervers care dezvaluie ca tragedia pe care o privim nu e zugravita in alb-negru, ci foarte nuantata, realista, iar cei care o populeaza ii bazeaza reactiile pe un manunchi de motivatii pe care le putem doar intui. De ce fiul nu trage alarma imediat ce vede “ceva suspicios”? De ce mama nu stie nimic? De ce fiica neaga doar ca sa sufere alte abuzuri? Avem in fata ochilor o familie pe cale sa fie eviscerata de un secret teribil si nu ne putem imagina in ce mod ii va mutila adevarul. Si cum ne va sfasia pe noi, martori pasivi.


Cred ca e inutil de mentionat cat de bine joaca cei patru protagonisti. The War Zone e un film percutant si devastator ca o racheta anti-tanc care patrunde tacuta, salbatica, nevazuta sa detoneze o incarcatura de emotii crude, vii, nealterate si nediluate. Un film trist si transfigurant.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.