marți, 18 martie 2014

Scenic Route (2013)

'It's like a hundred miles to the next dot.'

Doi tipi calatoresc prin desert. La un moment dat masina li se strica. Vor scapa ei oare? Cu o premisa atat de clara e usor de captat interesul iar filmul fratilor Goetz (dupa un scenariu de Kyle Killen, autor al seriei TV Awake) ofera exact ceea ce promite: o mare de incertitudine privind soarta personajelor din prim plan. Scenic Route reprezinta exact opusul unui blockbuster, prin aceea ca e plasat majoritar pe marginea unei sosele pustii si axat pe conversatiile si caracterele celor doi protagonisti. Poate ca suna a plictiseala dar filmul e departe de asa ceva. E un road-movie expert filmat, care folseste din plin decorul natural, un thriller la foc mic, o comedie inteligent scrisa si o drama personala cu doi actori excelent distribuiti.


Josh Duhamel si Dan Fogler joaca doi prieteni din copilarie, Mitchell si Carter, care s-au cam distantat in prezent dar au acum ocazia sa se regaseasca facand un drum impreuna. Ca sa profite la maxim si sa recupereze timpul pierdut, Carter alege o ruta mai putin circulata, mai pitoreasca, sperand ca aibe parte de acele momente semnificative de tovarasie in care prietenii isi descarca sufletele si au parte de revelatii personale. Cand masina se strica insa, cei doi se vad in situatia de a ramane pe termen indefinit in pustiu, fara mancare sau apa, prizonieri ai propriilor resentimente pe care aerul desertic le dezgroapa fara mila. Atmosfera relaxata, comica, din debut face imediat loc unei tensiuni din ce in ce mai grele si mai apasatoare care va erupe intr-un final surprinzator, de fabula cu simbure moralizator.


Conflictul se naste inspirat de atitudinea critica pe care o are fiecare dintre protagonisti pentru modul de viata al celuilalt. Mitchell (Duhamel) e asezat la casa lui, cu nevasta, copil si job corporatist si-l vede pe Carter ca un ratat imatur care traieste in camioneta lui si pozeaza in scriitor aspirant dar muritor de foame. Carter (Fogler) a ramas fidel propriilor ambitii si-l acuza pe Mitchell ca si-a sacrificat aspiratiile de muzician pentru o existenta confortabila in care nevasta si copilul au rostul de a inlocui sentimentul de goliciune. Animozitatea dintre ei evolueaza curand in cearta violenta iar asta nu face decat sa le reduca sansele de scapare. Devine astfel clar ca Scenic Route e in esenta un film despre alegeri bune si alegeri gresite, despre cum unele te pot duce la izvor iar altele te pot ingropa de viu, despre amicitie, fidelitate si lucrurile care conteaza cu adevarat in viata. Filmul e prin urmare o experienta vizuala remarcabila si o calatorie existentiala care lasa urme de reflectii in minte, unele destul de personale si interesante. Muy recomendable!


Trailer

3 comentarii:

  1. pentru ce e (acest film) - mi-a placut si mie :) cine mai credea ca Duhamel poate sa joace !?:) filmul e un fel de episod de "twilight zone" mai lung.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, modul in care e rezolvat finalul trimite direct in Zona Crepusculara.
      Pe Duhamel il stiu doar dupa nume, n-am amintiri cu el nici bune nici proaste. Gasesc insa frapanta asemanarea lui cu Tymothy Olifant.. cel putin la statura si miscare.

      Ștergere
    2. Duhamel e (in)faimos pentru rolul din soap opera "All My Children".
      In Futurama apare un soap opera numit "All my circuits", referinta directa la "All my children", cu personaj principal "Calculon" ...

      Ștergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.