joi, 21 mai 2015
Cannes 2015: Mic jurnal foto
Fost orăşel pescăresc pe Riviera franceză, Cannes se transformă, de 68 de ani încoace, în Mecca cinematografiei mondiale în luna mai. Populaţia orăşelului creşte cu vreo 50% în perioada asta (iar preţurile chiriilor şi ale camerelor de hotel cresc de vreo 10 ori), deci e de înţeles de ce mulţi localnici îşi iau concediu şi pleacă în cele două săptămâni de festival. Dacă pot. Dacă nu, pufnesc mai mult sau mai puţin vocal de fiecare dată când rămân blocaţi în trafic sau nu pot traversa oraşul din cauza puhoiului de oameni care blocheza zona din jurul falezei şi a lui Palais des Festivals - locul în care se ţine cea mai mare parte a evenimentelor.
Dintre cei care rămân, mulţi sunt implicaţi în ce se întâmpla la festival şi în jurul lui. O mică armată de oameni se asigură că totul merge strună la evenimentele din Palais şi o altă mică armată lucrează la zecile de restaurante şi cafenele invadate de jurnalişti, regizori, actori, producători, cinefili şi alţi oameni care se învârt prin sau pe lângă lumea filmului. Eu am ajuns a patra oară la Cannes în acest an, iar săptămâna pe care o petrec aici e la fel de fascinantă ca şi cele din anii trecuţi. Iată câteva snapshot-uri cu ce se întâmplă în fiecare zi.
În fiecare dimineaţa iau cu mine broşura cu programul zilei, răsfoiesc catalogul festivalului pentru descrieri ale filmelor din ziua respectivă şi nu uit sacoşa mea favorită de acasă, cu Ceau, cinema! Imaginea de anul acesta a festivalului e Ingrid Bergman - care, de fapt, a dat tonul pentru multele prezenţe feminine importante ale acestei ediţii, idee la care voi reveni - şi fiecare broşură cu programul zilnic o arată pe actriţă în diverse ipostaze consacrate.
Dintre cei care rămân, mulţi sunt implicaţi în ce se întâmpla la festival şi în jurul lui. O mică armată de oameni se asigură că totul merge strună la evenimentele din Palais şi o altă mică armată lucrează la zecile de restaurante şi cafenele invadate de jurnalişti, regizori, actori, producători, cinefili şi alţi oameni care se învârt prin sau pe lângă lumea filmului. Eu am ajuns a patra oară la Cannes în acest an, iar săptămâna pe care o petrec aici e la fel de fascinantă ca şi cele din anii trecuţi. Iată câteva snapshot-uri cu ce se întâmplă în fiecare zi.
Nu uit de Ceau, cinema nici în timpul zilei :).
Intrarea în Palais e flancată de mesh-uri enorme cu Bergman. Aici se vede cel aflat chiar deasupra intrării. Iar umbrelele sunt de la terasa rezervată jurnaliştilor.
Şi că tot veni vorba de ei, aşa arată intrarea la una din cele două Press Room-uri, la care se adaugă încăperi speciale destinate jurnaliştilor din audiovizual. În fiecare an sunt acreditaţi la Cannes în jur de 4.500 de jurnalişti din toată lumea. Inutil să adaug, spaţiile oferite în Palais sunt profund neîncăpătoare pentru presă. Iar internetul nu funcţionează grozav. Dar ne descurcăm :).
În pauzele dintre proiecţii, urc pe una dintre terasele din Palais, de unde se vede Croazeta şi plaja, unde stau aliniate corturile din "Satul internaţional" - fiecare ţară are câte un pavilion unde oamenii interesaţi de industria filmului sunt invitaţi să facă networking. Tot de aici se vede şi portul, cu iahturile frumos aliniate.
În dimineaţa asta am fost la proiecţia pentru presă a Comorii lui Corneliu Porumboiu, care anul ăsta candidează în secţiunea Un certain regard.
Iar înainte de premiera oficială, fixată după-amiaza, am schimbat două vorbe cu regizorul.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.