luni, 2 ianuarie 2012
Black Mirror (2011)
Cu ce altceva sa sarbatoresc intrarea in 2012 daca nu cu o bucata remarcabila de fictiune speculativa de sorginta britanica. Black Mirror e o serie TV creata de Charlie Brooker, jurnalist scenarist si om de radio britanic, despre lumea dominata de tehnologie in care traim acum si in care vom trai si mai incolo. E o satira destul de inconfortabila dominata de o atmosfera de paranoia tehnologica si gadgeturi supercool pentru care manifesti atat teama cat si bucuria ca le vei gasi pe rafturi intr-un Apple store. Seria alcatuita din 3 episoade independente aduce aminte de serialele anilor ‘60 sau ‘80 (Twilight Zone si restul) al caror scop era de a critica artistic societatea de atunci. Black Mirror e astfel un omagiu si o critica la adresa generatiei noastre aproape deconectata de la realitate si conectata la virtualitate printr-un ecran de TV, Pc ori smartphone. Charlie Brooker se intreaba astfel prin aceasta serie care sunt efectele secundare ale acestei dependente de (drogul) tehnologie?
Primul episod (segment) al trilogiei -The National Anthem- e amplasat in prezent si expune o criza politica in care printesa (fictiva) a Marii Britanii e rapita intr-o noapte iar premierul britanic e confruntat cu o bizara cerere de rascumparare. In 12 ore trebuie sa execute un act pervers in direct la televiziune altfel printesa moare. Mesajul e imposibil de stapanit fiind urcat pe youtube, sharuit pe retele de socializare, twitter, facebook, astfel ca toata natiunea stie inainte ca agentiile de stiri sa sufle o vorba. E o escaladare speculativa a cazului real in care Gordon Brown a trebui sa-si ceara scuze unei adversare politice pentru ca a numit-o “bigota” iar asta dupa ce lumea virtuala a pus presiune asupra lui. (Basescu vs “tiganca imputita” va suna familiar?) Dincolo de atmosfera de thriller cu termen limita, de intercut-urile “jurnalistice” cu stiri si sondaje, de glumele obscene ale publicului care in ambele cazuri are doar de castigat (o crima in direct sau o perversiune) se impune o reflectie trista asupra finalului: la un an dupa “criza” evenimentul este considerat primul act artistic al secolului 21.
Al doilea episod - 15 Million Merits - se intampla intr-un viitor nespecificat dar oarecum apropiat, dat fiind nivelul tehnologic. Se sugereaza ca populatia ar fi decazut intr-o rutina aka sclavie a entertainment-ului. La 21 de ani tinerii intra in amplasamente tip bigbrother in care fiecare perete e un ecran si o camera video, livrand tone de divertisment dar si inundandu-i cu reclame agresive. Locuiesc impreuna dar comunica prin avataruri digitale, personalizate in schimbul unor credite pe care le castiga pedaland niste biciclete futuriste care in acelasi timp furnizeaza energie tuturor. Ca niste hamsteri umani. Scopul final e adunarea celor 15 milioane care cumpara biletul de intrare intr-o competitie de talente numit Hot Shot. E o metafora cruda pentru succesul reality-show-urilor din anii recenti. Rupert Everett e unul din cei trei membri ai juriului Hot Shot si e, fara indoiala, un diavol incarnat in magnat media: vinde faima in schimbul sufletului.
Ultimul segment - The Entire History of You - e tot o viziune sumbra a viitorului, una in care scuza ca “ai uitat” va fi complet scoasa din uz. Motivul e introducerea unui “graunte digital” in cap (Grain, un fel de cip) pe care sa-ti stochezi absolut tot ce vezi si cu ajutorul caruia sa poti revedea la orice ora pe un display sau chiar in proprii ochi, amintirile. Foarte util cand vrei sa-ti amintesti niste parole sau sa reconstruiesti o betie dar ce efecte ar avea asupra unor relatii sentimentale? Atunci cand o cearta poate fi castigata cu “probe video” ori cand vechile amintiri devin stimuli pentru o partida de sex mecanic. Perspectiva vine ca o continuare naturala a dorintei noastre de a ne stoca amintiri in lumea digitala (youtube, bloguri, facebook), de a ne crea timeline-uri ale propiilor vieti pe care sa le prezentam lumii sau sa le urmarim in clipe de singuratate. Personajul principal este Liam (Toby Kebbell) un avocat care incepe sa-si suspecteze nevasta de inselaciune.
Intreaga serie e foarte bine facuta punand niste probleme serioase in discutie si speculand pe marginea unui viitor tehnologic spre care cu siguranta ne indreptam dar pe care nu ni-l putem imagina cu claritate. Din cele 3 ipoteze - care nu sunt singurele alternative - ultima imi pare cea mai realizabila, depinzand doar de progresul tehnologic. A doua e prea orwelliana ca sa permitem realizarea ei iar prima, desi realista, e prea cinica ca s-o accept.
Trailer
Categorii:
de neratat,
Seriale
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
bineînţeles că pentru noi românii primul episod a fost deosebit de savuros dacă l-am vizionat cu gândul la micuţul boc:)))))))))))))
RăspundețiȘtergereIn sfarsit un film plasat in zilele noastre! Ma tot gandeam in ultimul timp cum filmele parca ignora complet cele mai mari fenomene recente (facebook, twitter, youtube) - inclusiv The Social Network.
RăspundețiȘtergereAm vazut primul episod si e superb. Sunt multe de laudat, dar as spune doar ca e o adaptare foarte originala a scenariilor cu rapiri.
Foarte buna miniseria. O recomand !
RăspundețiȘtergere