miercuri, 22 octombrie 2014

Strategia Timișoarei în privința cinematografelor





În octombrie anul trecut, depuneam (împreună cu Pelicula Culturală și Camera 4) un proiect de cinematecă la Primăria Timișoarei. O lună mai tîrziu am primit un răspuns binevoitor și politicos, dar deocamdată fără urmări vizibile. Printre altele, viceprimarul Dan Diaconu anunța sprijin pentru o cinematecă inclusiv prin "susținere financiară de către bugetul local, care va fi cuprinsă în exercițiul bugetar al anului 2014". În documentele disponibile publicului, referitoare la bugetul pe anul acesta, nu am putut identifica această susținere. 

Există speranță însă. La începutul acestei luni, a  fost lansată strategia culturală a orașului (2014 - 2024), realizată de un consorțiu de consultanți, în beneficiul Primăriei Timișoara (documentul aici). Am participat cu input (și noi și Pelicula Culturală) și m-am bucurat să regăsesc în partea din document dedicată cinemaului o analiză apropiată de punctul nostru de vedere.

Observațiile mi se par corecte și de bun-simț dar, dacă vreți să îmbunătățiți sau să aduceți completări strategiei, mâine e o dezbatere pe tema ei, de la ora 12, la sediul municipalității ( e importantă, că e pe 10 ani). Tot mîine plec și eu spre conferința organizată de Les Films de Cannes a Bucarest, unde se va discuta și despre soarta cinematografelor, așa că poate mă întorc cu ceva idei noi. 

Mai jos, textul din strategie referitor la prezentul și viitorul cinemaului în Timișoara (sublinierile îmi aparțin). Practic, acum nu mai există scuze: e scris alb-pe-negru ce ar fi de făcut, pentru început. Ciao, Cinema! nu este pomenit în document (poate partea legată de cinema a fost scrisă pînă am făcut noi festivalul) și nu sunt așa sigur că "nu se poate dezvolta o comunitate de cinefili" (noi zicem că am făcut niște pași serioși în sensul ăsta), în rest nu am comentarii de substanță. Dar poate aveți voi...


"În Timişoara sunt 7 săli de cinematograf funcţionale, înregistrate în Registrul cinematografiei, toate în administrarea SC Cinema City România SRL şi localizate în incinta Iulius Mall Timişoara. Sălile au un număr de 951 de locuri şi 7 ecrane, toate sălile sunt dotate cu aparatură de sunet Dolby Digital şi permit proiecţia video. Doar 3 săli permit proiecţia pe peliculă cinematografică. Dintre sălile disponibile, 2 au o capacitate de 42 de locuri, 3 săli o capacitate de 112 locuri, o sală are capacitate de 317 locuri şi o altă sală are capacitatea de 215 locuri. 

Datele Institutului Naţional de Statistică iau în calcul şi locurile din cinematografele (în prezent nefuncţionale) Studio şi Capitol, astfel încât în 2012 în judeţul Timiş apar 1.551 de locuri în cinematografe. O comparaţie relevantă cu judeţul Arad arată că în acest judeţ, în acelaşi an (2012) se înregistrau 4.042 de locuri, în condiţiile în care populaţia era (aproximativ) de 159.000 în Arad și de 319.000 în Timişoara. Chiar și în statisticile INS, situaţia arată că în Timiş există 1 loc în cinematografe la 205 de oameni, în timp ce în judeţul Arad situaţia este de 1 loc la 39 de oameni. Lărgind reperele pentru comparaţie, Bucureştiul se prezintă cu un raport de 1 loc la 90 de oameni, iar Clujul are un raport de 1 loc la 66 de locuitori.

Referitor la calitatea şi specificul filmelor difuzate, cinematografele de tip multiplex din mall-uri selectează filmele care ajung la public după criterii comerciale. În competiţia cu blockbuster-ele de Hollywood, filmele europene, cele produse local şi/sau cele de artă nu au nicio şansă. De aceea, în oraşele din Europa cu reală vocaţie culturală, comunităţile locale susţin funcţionarea unor săli de cinema de tip art-house. Acestea se conectează în reţele de art-house cinema (un exemplu ar fi CICAE – reţeaua europeană de cinematografe de artă şi de cinemateci), formează circuite de distribuţie independente cum ar fi Europa Cinemas (strâns corelate cu festivalurile de film, pentru a da acces cinefililor la cele mai noi producţii) şi beneficiază de fonduri dedicate ale Uniunii Europene pentru distribuţia de conţinut audiovizual (prin programul MEDIA, înglobat recent în programul Europa Creativă).

Sălile de cinema din Timişoara nu au mai fost întreţinute corespunzător de către RADEF RomâniaFilm. Majoritatea au fost înstrăinate, au rămas cu destinaţia iniţială doar cinema Timiş şi Studio (situaţie incertă). Ambele săli sunt echipate cu tehnologie de proiecţie şi de sonorizare din anii ’60, fără piese de schimb şi consumabile. Din aceste motive, din lipsa infrastructurii, la Timişoara consumul de audiovizual de calitate (inclusiv prin participare la evenimente cum ar fi festivalurile sau transmisiile live) nu este posibilă. Publicul de cinema s-a redus semnificativ şi nu se poate dezvolta o comunitate de cinefili.

Campaniile de advocacy şi iniţiativele care încearcă să dezvolte apetitul pentru cinematografia necomercială nu lipsesc din peisajul timişorean. Asociaţia Marele Ecran dezvoltă un blog de cultură cinematografică şi diverse proiecte de promovare a producţiei de cinema locale, regionale şi internaţionale. Asociaţia Pelicula Culturală îşi propune promovarea filmului european şi a spaţiului multicultural timişorean. Centrul Cultural Francez organizează din 1999 TRES COURTS – Festivalul Filmelor de foarte scurt
metraj şi începând cu 2012 Festivalul Filmului de Umor. 

Asociaţia Macondo din Bucureşti a organizat în 2013 prima ediţie a proiectului cinema-edu şi la Timişoara, Caravana TIFF ajunge anual, la fel şi Caravana Metropolis. Alte iniţiative locale meritorii de promovare a filmului sunt Festivalul de film Cinecultura (organizat pentru prima datăîn 2010), iniţiat de lectori străini de la Universitatea de Vest din Timişoara şi de la Universitatea Politehnică Timişoara şi Festivalul Internaţional de film Timishort, iniţiat tot în 2010 de către Asociaţia Română a Filmului Independent. 

Însă aceste iniţiative lăudabile se desfăşoară în prezent în spaţii cu altă destinaţie, în condiţii tehnice care sunt doar parţial optime pentru o vizionare corespunzătoare, cum sunt Aula Magna „Ioan Curea” a Universităţii de Vest din Timişoara, Grădina Capitol şi sala fostului cinema Capitol, curtea Casei Artelor din cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, curtea Observatorului Astronomic Timişoara, spaţiul verde din cadrul Muzeului Satului Bănăţean (în cadrul Festivalului Plai). Primul pas pentru ca în Timişoara să se dezvolte industria de audiovizual este amenajarea unor săli care să repecte standardele pentru proiecţii publice. 

33 de firme din Timişoara sunt înregistrate în registrul cinematografiei, desfăşurând activităţi diverse, de producţie cinematografică şi video, postproducţie cinematografică şi video, activităţi de distribuţie a filmelor cinematografice şi video, proiecţii cu public, multiplicare de filme, închiriere de filme, comercializarea cu amănuntul, impresariere şi recrutare pentru filme, comercializarea produselor de peliculă şi substanţe de procesare peliculă.

„Nuntă în Basarabia”, o comedie romantică, coproducţie cinematografică moldo-româno-luxemburgheză, în regia lui Nap Toader, coprodusă şi distribuită de compania timişoreană SC MEDIANA SRL, a reuşit să atragă interesul publicului şi pe cel al criticii, obţinând mai multe nominalizări şi premii în 2011. Colaborările internaţionale, exemplificate şi prin coproducţia „Nuntă în Basarabia”, sunt din păcate destul de rare în peisajul audiovizual timişorean.

O excepţie notabilă este reprezentată în această perioadă de participarea TVR Timişoara la proiectul „Europa 360”, alături de televiziunile publice din Italia, Croaţia şi Polonia. Proiectul este finanţat direct de către Parlamentul European, realizat prin intermediul CIRCOM Regional, Asociaţia Europeană a Televiziunilor Regionale, organizaţie la care TVR Timişoara este afiliată încă din 1995.

Alături de amenajarea de cinematografe care să permită proiecţii de filme româneşti, europene şi internaţionale selectate pe alte considerente decât cele pur comerciale, pentru a contrabalansa oferta multiplexurilor din Iulius Mall Timişoara, activităţile de producţie, postproducţie şi distribuţie au nevoie să fie sprijinite prin fonduri regionale dedicate. Colaborările internaţionale merită încurajate, dinamica producţiei de audiovizual internaţional având la bază cofinanţarea, identificarea de resurse financiare diverse şi echipe multiculturale." (extras din Strategia Culturală a Municipiului Timișoara 2014 - 2024, capitolul Industrii Culturale și Creative)


3 comentarii:

  1. se pune intrebarea: in afara de strategie, mai e si altceva!? niscaiva fapte!? daca nu, hai sa cantam asta:

    Vivat Strategia
    (orig. Marina Voica)

    Peste drum de casa o fetita plange
    De-atata durere mainile isi frange
    Fiindca ursuletul cu ochi ca de smoala
    Fiind dus dupa mure nu s-a dus la scoala.

    Refren:
    Vivat strategia
    Traiasca in veci farmecul ei
    Hei, hei, hei
    Ea iti aduce tot ce vrei.

    Un baiat si-o fata de un ceas se cearta
    Ea ar vrea sa-l ierte insa el n-o iarta
    Pare foc baiatul dar se cam preface
    Stie ca se cearta doar ca sa se-mpace.

    Refren:
    Vivat strategia
    Traiasca in veci farmecul ei
    Hei, hei, hei
    Ea iti aduce tot ce vrei.

    Merg ca-n poezie si se tin de mana
    Un batran agale, langa o batrana
    Ea il dojeneste cum face de-o viata
    "Nu ti-ai luat fularul nici azi dimineata!"

    Refren:
    Vivat strategia
    Traiasca in veci farmecul ei
    Hei, hei, hei
    Ea iti aduce tot ce vrei.

    RăspundețiȘtergere
  2. si despre speranta (ca sa faca Primaria ceva):
    mintea mea leaga clar speranta de viziune
    si evident ca mai exista 2-3 % intamplare.
    prin urmare - fara urma de viziune - eu nu vad nicio speranta.
    la romani, speranta e ceva mistic din pacate!:) nu se cultiva ideea ca speranta se construieste cu greu prin viziune si fapte. din ce vad eu pana acum, in Primarie s-a cuibarit Strategia si Fantezia. Viziunea ioc.

    RăspundețiȘtergere
  3. Pentru ca recent am revenit din Cluj cateva precizari:

    Cinema Florin Piersic (fostul Republica) - aprox 900 de locuri - investitie de la bugetul local 2.200.000 lei redeschis in 2011
    Cinema Marasti - aprox 200 de locuri - investitie buget local 2.000.000 lei
    Cinema Victoria - aprox 280 locuri - investitie privata (Asociatie formata de organizatorii Tiff si Comedy Cluj) aprox 600.000 de lei redeschis in 2011 si inscris in circuitul Europa Cinemas.
    Cinema Dacia - se redeschide in 2015 in urma unei investitii a municipalitatii de 4 milioane de lei. ~ 300 locuri.
    Cinema Arta s-a inchis in 2012.
    La acestea se adauga cele doua multiplexuri din mall-urile clujene.

    Sa speram ca strategia odata finalizata va inseamna ca administratia locala se misca mai cu spor catre recuperarea spatiilor pierdute si redarea lor in circuitul cultural al orasului.

    RăspundețiȘtergere