sâmbătă, 10 noiembrie 2012
Tambien la lluvia / Even the Rain (2010)
CRISTOFOR COLUMB. A ADUS O CIVILIZAȚIE SAU A DISTRUS O CIVILIZAȚIE?
Tambien la lluvia ne arată că da, se poate. Care e rețeta sa? Revederea debarcării lui Columb în Lumea nouă, de data asta prin (cel puțin) două lentile. Una fixată asupra coloniștilor. Alta asupra colonizaților. A fost Columb un erou sau aducătorul unui regim despotic în ceea ce azi numim Bolivia? A adus o civilizație sau a distrus o civilizație? Astea sunt întrebări asupra cărora se oprește filmul. Plus: S-a schimbat ceva din secolul 15 în secolul 21? Sau colonizarea făcută de Spania atunci e echivalentă cu cea făcută acum de corporațiile multinaționale, care vor să taxeze până și apa de ploaie?
Tambien la lluvia e un film în film. Adică te duce pe platourile de filmare boliviene ale unei pelicule istorice, iar pe parcurs afli despre persistența exploatării indigenilor sud-americani de către diverse valuri de coloniști. De la spaniolii care le luau aurul și îi transformau în sclavi acum vreo 600 de ani, la corporațiile occidentale care azi îi obligă să plătească chiar și apa pe care o beau. E un film în care ficțiunea migrează în realitate și colonizarea se întâmplă din nou.
Gael Garcia Bernal, în rolul regizorului trezit fără voie în mijlocul unei adevărate revoluții boliviene, se află mereu între două lumi. Pe de o parte, el îi reprezintă pe coloniștii occidentali. Pe de alta, empatizează cu colonizații. Încearcă să intervină de partea lor, chiar dacă la început îi tratase doar ca pe o trupă de figuranți ieftini pentru film.
Filmul zgârie suprafața unui subiect sensibil și greu, însă, din păcate, folosește actori locali slăbuți. Cu excepția lui Bernal, nimeni nu prea iese în față din distribuție. În plus, la final nu poți să nu ai senzația că e un film incomplet, că observă cu o neputință frustrantă probleme asupra cărora nu se poate face nimic. La fel ca în The Rum Diary, de exemplu, occidentalul vine în țara de lumea a treia, sesizează exploatarea și nedreptățile, încearcă să intervină, dar nu reușește. Așa că se întoarce acasă. Fără a schimba nimic. Iar istoria își repetă nedreptățile.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
ok, stiu la ce tre' sa ma uit in weekend.
RăspundețiȘtergereCred ca merita vazut, Richie. Desi distrugerea civilizatiei indigene mai apare si in filme gen 1492: The Conquest of Paradise, aici e si mai interesant fiindca se face o paralela intre colonizarea de atunci si cea de acum. E o poveste absolut cumplita cea cu taxarea apei. Te face sa intelegi un pic de ce exista oameni ca Hugo Chavez, de ex., nu in America de sud.
RăspundețiȘtergere