Marele Ecran: Ci(ne)milituri despre arme

vineri, 21 ianuarie 2011

Ci(ne)milituri despre arme

Ci(ne)militura 0.2
rating: Colectabil

Daca detii o arma, la un moment dat o vei folosi (zic oamenii de stiinta). Echivalentul in teatru a acestei teorii este cunoscuta observatie a lui Cehov: "Daca in actul I apare un pistol atarnat pe perete, atunci se va trage cu el in ultimul act ". Documentarul lui Lucy Walker este desenat in jurul acestui rationament (statistic) si a unei fraze-cheie din discursurile lui JFK. Veti fi surprinsi cat de aproape (si in cate randuri) am fost de catastrofe nucleare "din accident, din necugetare sau din nebunie". Mai puteti afla istoricul odioasei bombe atomice, care sunt statele ce o detin si cat de usor poate ajunge acum pe maini gresite. "The weapons of war must be abolished before they abolish us". E genul acela de film-activist care se incheie cu indemn la actiune (daca vrei eradicarea x trimite sms la..."). Militantismul nu-i afecteaza insa luciditatea. Ba as spune ca pe alocuri e chiar cinic in prezentarea firavului echilibru in care ne aflam. Precizia documentarii si calibrul personalitatilor intervievate (Jimmy Carter, Tony Blair, Mihail Gorbaciov, Zbigniew Brzezinsky, experti si figuri de vaza din serviciile secrete etc) sunt convingatoare. Pentru mine a fost un fel de "Dr. Strangelove or How I Learned to Worry and Hate the Bomb".

(orez ot nwodtnuoC)

Ci(ne)militura 0.3.
rating: Brainwash

Cand intr-o creatie gasesti trei-patru clisee, te afli probabil in fata unei porcarii. Cand numeri o suta de clisee, probabil e o capodopera. Filmul de fata nu e chiar o capodopera (decat daca putem vorbi in asemenea termeni despre un omagiu/misto cinematografic). E mai mult un pretext pentru a prezenta un inventar de arme improbabile (de la cioburi de geam, la masini de tuns iarba), un indrumar de crime barbare (executarea unei gravide, decapitari si chiar o rastignire) si un buchet de focoase "mexicance" (Jessica Alba, Michelle Rodriguez si...Lindsay Lohan). Toate il au in comun pe anti-eroul taciturn si inconturnabil. Armele lui sunt ascutite ("low-tech" dar macho), replicile lui tarantinesti sunt si mai ascutite, focoasele sunt rotunde, voluptoase si periculoase. Taieturile (de montaj) sunt abrupte si gresite intentionat, la fel ca genericul de inceput "cu scame", specific filmelor B din anii '80-'90. In subtext, Rodriguez trateaza (cu ironie & inteligenta) problema imigratiei clandestine de-a lungul frontierei texane, camuflata sub o fiesta de momente de prost-gust (asa numitul gen camp), care unora poate sa le pice foarte bine. Singurul film in care De Niro si Seagal joaca impreuna. Si singurul film cu Seagal pe care l-am vazut cap-coada. O capodopera-kitsch (al carei nume nu va mai provoc sa-l kitschiti, pentru ca sigur il stiti).