vineri, 28 septembrie 2012

Bibliothèque Pascal (2010)

Rating: Colectabil 

Din ciclul "filme foarte faine despre care habar nu aveai", azi vă prezentăm un absolut fabulos experiment româno-maghiar (sau mai degrabă maghiaro-român), cu titlu ce sună franțuzește și acțiune ce se întâmplă preponderent în Liverpool. Adică Bibliotheque Pascal. Despre care ați / am aflat într-o postare de acum vreo două săptămâni făcută de Waka_x.

Pentru a începe să vă povestesc despre el, vă rog mai întâi să apăsați pe link-ul care duce pe site-ul filmului și să lăsați să curgă mostra de soundtrack. Iar apoi, în acest setting sonor, să vă imaginați un blender gigantic. În care se introduc următoarele:

- atmosfera colorată și suprarealistă a unui vis (pe care o puteți culege, de exemplu, din filmele superimaginative semnate de Michel Gondry, gen The Eternal Sunshine of the Spotless Mind sau The Science of Sleep);
- o mamă gen Ana Ularu în Periferic (jucată aici superb de Orsolya Török-Illyés), posesoare a unei vieți de tot rahatul și a unui copil căruia se încăpățânează să îi ofere ceva mai bun (dar de la intenție la faptă trebuie să treacă prin iad);


- o temă foarte actuală, acută, sensibilă, înțepătoare: traficul de carne vie de la Est spre Vest (experimentată din diverse perspective de diverși regizori, de la Cronenberg cu ale lui Eastern Promises la Mitulescu și al său Loverboy);
- Andi Vasluianu și Oana Pellea, în niște roluri mici, dar atât de faine!;
- România semi-rurală. Adică aia care votează cu domnu' Dan și nu are apă curentă și încălzire centrală;
- atmosfera balcanico-fantastică a unui film de Kusturica (incluzând chiar și fanfara cu alămuri);
- un soundtrack demențial, din care aveți o mostră unde vă scriam mai sus.

Ce rezultă e un film colorat și volatil ca un vis. Sau poate ca un coșmar. Suprarealist și fantomatic. De văzut neapărat!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu