miercuri, 9 decembrie 2009
The Box (2009)
Richard Kelly si-a facut un obicei din a surprinde cinefilii cu thrillere destepte, misterioase (Donnie Darko) sau alambicate (Southland Tales), filme care incita neuronii dar care dezamagesc un pic la final prin refuzul de a oferi un deznodamant clar, astfel ca nici de la ultima productie marca Kelly - The Box - nu ma asteptam sa ies pe deplin lamurit. Si totusi, "povestea cutiei" e un pic mai liniara decat precedentele, si parca are si ceva mai mult sens. Asta in ciuda faptului ca pierde la capitolul originalitate, fiind o extensie a unui episod din Twilight Zone, la randul sau inspirat dintr-o povestire SF de Richard Matheson (Button, Button) si la capitolul actiune (tensiunea se acumuleaza gradual dar nu exista ruperi de ritm vizibile).Povestea Cutiei e una de moralitate in primul rand: un necunoscut alege o familie careia ii face o oferta de nerefuzat lasand-o apoi sa guste consecintele lipsei lor de caracter. In cazul nostru, "necunoscutul" e Arlington Steward (Frank Langella intr-un personaj sinistru desfigurat) care suna intr-o dimineata la usa unei familii tipic americane (ea invatatoare, el angajat minor la Nasa) lasandu-le drept cadou o cutie cu buton. Explicatia vine a doua zi sub forma unei valize cu 1 000 000 de dolari si a ispitei de a apasa butonul stiut fiind faptul ca astfel vor cauza moartea unei persoane "pe care nu o cunosc". Imprejurarile parca sunt stabilite de o forta supranaturala: Norma (Cameron Diaz) necesita o operatie reparatorie, sotul Arthur(James Mardsen), pierde sansa de promovare in randul astronautilor, iar taxele de studiu pentrru fiul lor tocmai s-au marit. Ce pot face cei doi decat sa ia banii si sa spere ca butonul e o gluma proasta.
Din momentul apasarii butonului povestea s-ar fi putut duce in orice directie dar Kelly alege varianta extraterestra (sau a unei autoritati superioare) astfel ca restul filmului e o complicata imbinare de Razboiul Lumilor cu Invasion of the bodysnatchers, insa la un nivel mai subtil, tipic unui film de spionaj cu CIA/NSA sau amandoua in prim plan. Adaugand la asta si esecul lui Cameron Diaz de a fi credibila intr-un rol dramatic de mama vinovata (nu zic pentru ce) as putea spune ca filmul mi-a lasat o umbra de dezamagire. Totusi, n-am nimic de reprosat lui Kelly, a reusit cumva sa fie chiar mai limpede in derularea actiunii decat in alte situatii, probabil cu pretul unei reduceri a vitezei de rulare. Si a reusit sa faca un film deloc plictisitor, chiar antrenant in dezlegarea misterului, in ciuda unor intorsaturi care ar putea fi calificate drept absurde. Abia acum cand stau si reflectez, incerc sa inteleg ce rost avea Sartre, fulgerele, viata pe Marte, manipularea hipnotica in masa sau experimentele autorizate guvernamental in aceasta poveste simpla despre moralitatea unei alegeri prea bune pentru a fi fara "clauze neprevazute". Poate ma lumineaza cineva si pe mine.
Deci ca sa concluzionam, The Box merita o vizionare pentru "calatoria" in care te imbarca, dar nu merita sa va bateti capul dupa cu intrebari fara raspuns.
Trailer.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Daca as fi citit parerea ta despre filmul asta, inainte sa-l vad...mai ca te-as fi crezut. Moralitatea pica in fata unui misoginism crancen(a se observa ca femeile sint cele care iau hotararea de a apasa "butonul" )...Patetic filml.
RăspundețiȘtergereSa inteleg ca daca apasa barbatul ne intorceam la moralitate? Cred ca alegerea "executorului" e tributara pacatului primordial, in definitiv, in constiinta publica occidentala femeia e mai usor sa fie considerata cea slaba, doar am avut cateva mii de ani de indoctrinare.
RăspundețiȘtergere