vineri, 13 mai 2016
sâmbătă, 7 mai 2016
Trailerul zilei: DRIFTER
Astăzi, suntem invitați la Arad (de prietenii de la CitiZenit) să vedem împreună un documentar creativ și apoi să stăm la o poveste pe marginea filmului și dedesubtul lui.
Un portret intim al unui adolescent rebel, împătimit de cursele de automobile, care încearcă să facă față vieții lui pline de peripeții într-un sat unguresc. O proiecție care dă startul seriei Kinedok by OneWorld Romania. Haidați în KF (p-ța Avram Iancu 11) de la 21.00 să facem niște drifturi prin lumea filmului!
vineri, 6 mai 2016
Vinerea animata: BEER
BEER by Charles Bukowski from NERDO on Vimeo.
BEER is a free interpretation of the poetry “Beer” from Charles Bukowski.
The composition is a manifesto of the author’s way of life, this is why we decided to go inside the author’s mind, and it is not a safe journey. A brain solo without filter, a tale of ordinary madness, showing how much loneliness and decadence can be hidden inside a genius mind.
joi, 5 mai 2016
Ceau, Cinema 3: Afișul Oficial
Ka-boom!
Prima propunere pentru afișul Ceau, Cinema 3 vine de la Lucian Popovici. Ocazie cu care anunțăm și tema/sloganul ediției: TRILOGIA LUBENIȚEI. Dacă vă place, dați mai departe în cele patru zări ale netului!
Pentru a treia ediție desenează, crează și imaginează trei artiști timișoreni: Razvan Cornici, Lucian Popovici și al treilea (de fapt, a treia) e o surpriză pe care încă o ținem sub pecetea tăcerii :)
vineri, 29 aprilie 2016
Vinerea animata: UNCANNY VALLEY
UNCANNY VALLEY (2015) from 3DAR on Vimeo.
In the slums of the future, virtual reality junkies satisfy their violent impulses in online entertainment. An expert player discovers that the line between games and reality is starting to fade away. 3DAR’s latest short film explores the frightening potential of our next technological revolution. Stay connected, but not too much ;)
Artwork and process in www.3dar.com
Behind the scenes video: https://vimeo.com/148692811
miercuri, 27 aprilie 2016
Concluzii după dezbatere
Ieri, 26 aprilie, la Timișoara, "independenții" -așa cum ne-a numit presa- am avut o întâlnire reușită, chiar dacă au lipsit reprezentanții Primăriei. Ne vom prezenta însă cu concluziile noastre cât de curând și în fața ediililor. În mare, cerem mai multă transparență, claritate a procedurii de finanțare, dialog cu sectorul independent și mai ales demararea acțiunilor prevăzute în Strategia Culturală a orașului, asumată deja prin vot. Mai jos e comunicatul cu solicitările noastre, la care au aderat deja mai mulți operatori culturali din Timișoara și București. Lista e deschisă...
În atenția domnului primar Nicolae Robu,
a domnului viceprimar
Dan Diaconu
și a Comisiei de
Cultură a municipiului Timișoara
În
urma mesei rotunde inițiate marți, 26 aprilie, de Asociația Română a Filmului
Independent, Asociația Documentor, Asociația Simultan, asociațiile Marele Ecran
și Pelicula Culturală pe tema finanțărilor de la Casa de Cultură Timișoara a
proiectelor culturale din sesiunea martie 2016, mai mulți operatori culturali
contestă modul în care s-au acordat aceste finanțări la Timișoara.
În esență, principalele nemulțumiri luate
în discuție sunt următoarele:
ü lipsa de corelare
între punctajul obținut de proiecte în urma jurizării şi finanțarea alocată.
ü lipsa de
transparență și claritate a competiţiei de proiecte şi procedurii de alocare a
bugetelor.
ü
conflictul de interese în care se află o parte din
membri comisiei de jurizare.
ü
suplimentarea selectivă, fără nici o consultare, în
ședința de plen din 5 aprilie, a bugetelor câtorva proiecte.
ü inexistența unui
răspuns până în acest moment la contestațiile depuse la Casa de Cultură de mai
multe asociații.
ü disproporția
foarte mare între fondurile nerambursabile pentru ONG-uri şi sumele alocate
direct proiectelor Casei de cultură şi/sau instituțiilor de cultură de stat.
ü lansarea cu
întârziere a call-ului de proiecte culturale, ce determină pierderea a 4
luni din an din implementarea acestora.
ü nerespectarea
propriilor termene privind evaluarea proiectelor si semnarea contractelor cu
operatorii culturali.
Soluţionarea
acestor probleme este cu atât mai stringentă, cu cât o parte din aceste
prevederi sunt conținute în Strategia culturală 2014-2024 a municipiului
Timișoara, adoptată prin Hotărâre de Consiliu Local în octombrie 2014. De
exemplu, la capitolul Instrumente de bună guvernare asumate de Primăria
Timişoara în alocarea fondurilor pentru cultură, luarea deciziilor de
politică publică şi în general, comunicarea cu operatorii culturali: “Se
urmăreşte îmbunătăţirea calităţii şi transparenţei evaluării
cererilor de finanţare pentru proiecte culturale prin mai multe măsuri”
Ca urmare a celor prezentate, solicităm
Primăriei Timișoara luarea unor măsuri active pentru implementarea cât mai
rapidă a prevederilor și acțiunilor asumate prin Strategia Culturală 2014 –
2024:
ü suplimentarea finanțărilor în funcţie de punctajul obţinut de fiecare
proiect în parte.
ü adoptarea unor procese de evaluare existente în cadrul altor competiţii
de proiecte naţionale sau europene, care să asigure transparenţa şi caracterul
echitabil al competiţiei de proiecte. În acest sens, organizaţiile semnatare
îşi manifestă disponibilitatea de a participa la consultări.
ü implicarea unor evaluatori independenţi în procesul de evaluare.
ü clarificarea urgentă a aspectelor de management al competiţiei de
proiecte pentru a eficientiza comunicarea operatorilor culturali cu autoritatea
finanţatoare.
ü Pentru evitarea conflictelor de interese şi sprijinirea unor proceduri
transparente în ceea ce priveşte alocarea banilor publici se necesită
înfiinţarea unui Centru de proiecte pentru sectorul operatorilor culturali
independenţi prin care să se deruleze următoarele competiţii de proiecte
culturale.
Menționăm că la dezbatere au mai
participat: Siegfried Geilhausen, viceconsulul Republicii Germania la
Timișoara, domnul Daniel Malbert, directorul Institutului Francez Timișoara,
Simona Neumann, director al Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană, Mona
Petzek, director al Centrului Cultural German Timișoara, alți operatori
culturali și ziariști.
Întrucât domnul viceprimar Dan Diaconu nu a
putut participa la această masă rotundă, propunem stabilirea unei noi întâlniri
pentru a-i prezenta pe larg solicitările noastre și propunerile de îmbunătățire
a procedurii de finanțare a sectorului independent la Timișoara, cu scopul de a
crește calitatea acțiunilor culturale din oraș și competitivitatea proiectelor
culturale.
Acest demers este susținut de:
ASOCIAȚIA DOCUMENTOR
ASOCIAȚIA MARELE ECRAN
ASOCIAȚIA PELICULA CULTURALĂ
ASOCIAȚIA ROMÂNĂ A FILMULUI INDEPENDENT
ASOCIAȚIA SIMULTAN
ASOCIAȚIA CULTURALĂ METROPOLIS
CENTRUL CULTURAL GERMAN TIMIȘOARA
CONSULATUL REPUBLICII GERMANIA LA TIMIȘOARA
INSTITUTUL FRANCEZ TIMIȘOARA
ORDINUL
ARHITECȚILOR DIN ROMÂNIA (FILIALA TERITORIALĂ TIMIȘ)
STREET DELIVERY TIMIȘOARA
Update: se alătură și
CARAVANA NEXT
și autorii Strategiei Culturale a Timișoarei 2014 - 2024
ASOCIAȚIA METRUCUB (prin Raluca Iacob-Pop)
ASOCIAȚIA PENTRU TRANZIȚIE URBANĂ (prin Vera Marin)
CRISTINA MODREANU (critic de teatru și jurnalistă)
marți, 26 aprilie 2016
Ultimul lup (mongol) la Timisoara
Deseara la 20:45 Le dernier loup / Wolf Totem, cel mai recent film al lui Jean-Jacques Annaud (Sapte ani in Tibet, Numele trandafirului) poposeste in Timisoara la Ambasada. E o co-productie chino-franceza generos bugetata, ecranizare a unui roman semi-autobiografic foarte popular dar si controversat scris de Lu Jiamin. Protagonistul sau este Chen Zen, un student din Beijing trimis in timpul Revolutiei Culturale in Mongolia Interioara, o regiune autonoma din nordul Chinei, ca sa-i invete carte pe pastorii nomazi. Efectul e insa opus, invatatorul devenind elevul lor si descoperind o cultura bogata si profunda ce are in centrul ei mitul lupului mongol, a carui existenta e amenintata de un activist de partid supra-zelos.
In ciuda unei relatii complicate cu China (filmul Sapte Ani in Tibet este inca interzis acolo), Jean-Jacques Annaud a fost co-optat in realizarea acestui film datorita experientei sale in lucrul cu animalele (The Bear, Two brothers). Echipa sa de filmare a cuprins 480 de tehnicieni, 200 de cai, aproape o mie de oi, 25 de lupi și vreo 50 de dresori și îngrijitori care s-au ocupat de acestea. Lupii au fost obtinuti de la diferite gradini zoologice din China iar antrenamentul lor a durat 4 ani sub comanda unui dresor canadian, Andrew Simpson. Desi dupa filmari s-a incercat pastrarea lupilor in China, faptul ca raspundeau doar la comenzi in engleza a dus la relocarea lor in Canada.
Dincolo de aceste detalii, filmul Ultimul lup este o experienta vizuala intensa, rod al splendidei cinematografii care captureaza in detaliu frumusetea impozanta si nemarginirea "marii de iarba" stapanita in vremuri stravechi de hoardele triburilor de mongoli razboinici. Muzica lui James Horner acentueaza senzatia de atemporalitate si vesnicie a locurilor punctand bine si momentele de suspans. In plus, filmul comenteaza fluent asupra ideilor de libertate, comunitate si responsabilitate, descifrand totodata pentru spectatori legatura complexa dintre om si lup.
Proiectia, realizata cu ajutorul Independenta Film, va avea loc deseara la 20:45 la AMBASADA (Str. Anton Seiller nr 2) la etaj iar pretul unui bilet este de 10 lei.
vineri, 22 aprilie 2016
A fi sau a nu fi Capitală Culturală
La cum se mișcă lucrurile în Timișoara mai degrabă s-ar potrivi sintagma "A fost sau n-a fost...", a lui Corneliu Porumboiu decât a bătrânului Will. Dar să nu anticipăm. Facem și noi ce putem. O masă rotundă - de fapt vor fi mai multe mese în cafeneaua Atelier (Piața Unirii, nr. 5). După cum puteți citi în comunicatul de mai jos (trimis deja către presă), organizatorii dezbaterii au toți cinema-ul în comun. Asta pentru că a fost mai ușor să ne strângem. Dar invităm toți "operatorii culturali" interesați de subiectul alocării finanțărilor pentru proiecte culturale la Timișoara.
Asociația Română a Filmului Independent (Timishort), Asociația Documentor, Asociația Simultan, Asociația Marele Ecran și Asociația Pelicula Culturală propun o dezbatere în legătură cu procedura de finanțare a proiectelor culturale de la bugetul local pentru anul 2016.
În acest an, 114 proiecte au fost depuse de fundații, asociații
și ONG-uri cu activitate în domeniul cultural, pentru finanțare nerambursabilă din partea Primăriei
Timișoara. Suma totală destinată acestor acțiuni culturale a fost de 1, 2 milioane de lei. Clujul, singurul
oraș cu un buget de cheltuieli comparabil cu al Timișoarei, a pus la dispoziția sectorului independent cultural,
prin două sesiuni de concurs, suma de
8.9 milioane de lei.
Procedura de jurizare a fost gestionată de Casa de
Cultură Timișoara. 99 de proiecte au primit finanțare, toate într-o proporție
mică față de suma solicitată, ceea ce a generat nemulțumire în rândul multor
aplicanți. Nici reprezentanții Primăriei Timișoara nu au fost mulțumiți de
modul în care s-au alocat finanțările, drept pentru care, în plenul din 5
aprilie, au suplimentat (selectiv, fără
reanalizarea tuturor proiectelor) unele alocări de fonduri.
În scopul unei mai bune organizări pe viitor a
întregii proceduri, asociațiile numite mai sus organizează o masă rotundă, marți, 26 aprilie, ora 11, la
cafeneaua Atelier ( în piața Unirii, nr. 5). Sunt invitați să participe
viceprimarul Dan Diaconu, Pavel Dehelean (directorul Casei de Cultură),
ziariști, precum și reprezentanții ONG-urilor care doresc să contribuie la
discuție.
Se vor lua în discuție sumele alocate proiectelor
culturale, criteriile de departajare ale proiectelor depuse, corelarea între
nota obținută din partea juriului și suma alocată pentru finanțare,
transparența întregului proces și propuneri de îmbunătățire.
Precizăm că organizatorii acestei mese rotunde sunt operatori culturali care realizează de mai mulți ani evenimente de interes public la Timișoara: festivalurile Timishort, Simultan, Ceau, Cinema! și Open Documentary Session. Inițiatorii demersului consideră că este un subiect de interes general, mai ales în contextul candidaturii Timișoarei la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021.
Precizăm că organizatorii acestei mese rotunde sunt operatori culturali care realizează de mai mulți ani evenimente de interes public la Timișoara: festivalurile Timishort, Simultan, Ceau, Cinema! și Open Documentary Session. Inițiatorii demersului consideră că este un subiect de interes general, mai ales în contextul candidaturii Timișoarei la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021.
Vinerea animata: Les Quatre sans cou
"The Four without necks" is a short film adapted from the poem " The Four without necks " by Robert Desnos, 1934. This film is part of the collection "En Sortant de l'école" produced by Tant Mieux Prod for France 3. It's a cut out animation movie.
Réalisation/animation: Alix Fizet
Animation additionnelle/ Additionale animation: Alice Bohl
compositing: Sami Guellaï
musique: Julien Divisia
voix: Jacques Gamblin
production: Tant Mieux Prod, Delphine Maury
marți, 19 aprilie 2016
VIN IMEDIAT! Plecat pe urmele lui Superhombre, în Himalaya.
Astăzi, co-autorul (DOP-ul, cameramanul etc.) SUPERHOMBRE, Mircea Gherase, se va îmbarca pentru un drum de 23 de ore, spre Kathmandu, Nepal. De acolo va ajunge, în câteva zile, în tabăra de bază a muntelui Manaslu. Horia aka SUPERHOMBRE a început să echipeze deja taberele superioare ale muntelui.
Iată și comunicatul oficial:
În noiembrie
2015, au început la Timișoara filmările la documentarul independent
SUPERHOMBRE. Pe 19 aprilie 2016, directorul de imagine Mircea Gherase pleacă în
Himalaya pentru a-l filma pe alpinistul Horia Colibășanu la peste 5000 de metri
altitudine.
În primăvara lui 2016,
alpinistul de 39 de ani din Timișoara va încerca să deschidă o rută nouă pe
Manaslu (8163 m., Nepal), unul din cele paisprezece vârfuri de peste 8000 de
metri ale planetei. În caz de reușită, această performanță echivalează în
alpinism cu o medalie olimpică. Colibășanu este la
a doua încercare de acest fel. De data aceasta e însoțit de un cameraman: Mircea
Gherase va sta alături de Colibășanu mai multe săptămâni în tabăra de bază a
muntelui Manaslu și va surprinde pe cameră cele mai importante momente ale
expediției.
În premieră pentru România, se
vor realiza materiale video la altitudine extremă, filmate profesionist la cea
mai înaltă calitate (în format 4K). Cunoscut fotograf, Gherase are și o
experiență de peste 20 de ani în alpinism, ceea ce îl va ajuta să se cațere pe
urmele lui Colibășanu, chiar mai sus de tabăra de bază (4800 m.).
SUPERHOMBRE este un documentar despre căutarea libertăţii
într-o lume în care timpul e tot mai scurt. Pentru Horia şi colegii săi de
coardă, Himalaya este unul dintre ultimele locuri de pe pământ unde mai poţi
trăi neprevăzutul, aventura autentică. Lungul drum
până la 8000 de metri începe însă cu marșul de zi cu zi în probabil cel mai plat oraș din România. În
afară de Timișoara, documentarul este filmat în munții Banatului, munții Tatra (Slovacia) și în Nepal.
Producție independentă, SUPERHOMBRE este realizat de Mircea Gherase și Lucian Mircu. Finalizarea filmului e prevăzută să aibă loc în toamna anului
2017. Co-producător: RomaniaOne.
Moment în care ne amintim că aventura noastră cinematografică n-ar fi posibilă fără sprijinul consistent al unor super-parteneri: Haufe Group, Vitas România, Club Sportiv Alternative TM. Partener media: RockFm.
Moment în care ne amintim că aventura noastră cinematografică n-ar fi posibilă fără sprijinul consistent al unor super-parteneri: Haufe Group, Vitas România, Club Sportiv Alternative TM. Partener media: RockFm.
Românul cu cele mai mari performanţe în alpinismul de altitudine, cu șapte “optmiari” urcați. Horia Colibășanu se cațără în stil pur alpin, fără șerpași de altitudine și fără oxigen. A stabilit 5 premiere românești, începând cu K2 în 2004, supranumit ‘muntele alpiniștilor’.
Mircea Gherase este fotograf independent din 2006, lector Diafragma 9 și organizator al unui workshop de fotografie in India (2013 – 2015). Lucrările sale au fost publicate în Nature (SUA), National Geographic (Portugalia), Mediafax, Decât o Revistă, Esquire, Financial Times (Anglia).
Namaste la toată lumea!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)