sâmbătă, 13 martie 2010
Barfuss (2005)
Simplu spus, Barfuss e un film minunat. N-am avut nici cea mai mica idee ca Til Schweiger (cel care executa ofiteri SS in Inglourious Basterds) are si stofa de regizor. Barfuss (Descult) e filmul sau de suflet cum ar veni, caci dupa ce a cumparat scenariul, l-a adaptat, si-a luat unul din cele doua roluri principale si apoi a regizat o dramedie romantica poate nu foarte originala dar in mod evident bine inchegata. Coechipiera i-a fost Johanna Wokalek (a jucat recent in The Baader Meinhof Complex) si impreuna cei doi formeaza o pereche conjuncturala care pornesc fara sa vrea intr-o aventura. El, Nick, e un pierdevara dintr-o familie bogata, genul de barbat fara griji sau obligatii, slujba sau relatii mai lungi de o zi. Ea, Leila, e pacienta unei clinici de psihiatrie cu serioase probleme in ce priveste contactul fizic cu cei din jur si care obisnuieste sa stea desculta. El se angajeaza ca om de servici la clinica dar asa superficial cum e nu rezista decat o ora pana sa fie dat afara. Totusi, inainte de a pleca, o surprinde pe Leila cu streangul la gat si o impiedica de la sinucidere. Ea sufera un declick emotional si se ataseaza de Nick in asa masura incat fuge din clinica si il urmareste pana acasa. Drept urmare individualistul Nick se vede pe cap cu o tanara femeie deranjata psihic, instabila emotional si cu bagajul de cunostinte al unui copil de 4 ani, cauzat de sechestrul maternal de 19 ani pe care-l suferise.
Filmul devine o calatorie in momentul in care Nick renunta sa o mai duca inapoi la clinica si ii devine un tutore ad-hoc in privinta vietii urbane, iar apoi transformand-o pe Leila intr-o insotitoare buna de dus la nunta fratelui sau. Cum e si normal, cu nebunii nu te joci cum vrei, caci rareori inteleg ce vrei sau fac ce astepti. De aici rezulta cateva scene ilare dar deloc excesiv, rigoarea nemteasca nelasand ocazia unor cascade de ras. Tonul filmului e semi-dramatic si doar usor indulcit cu cateva scene emotionante de intimitate intre doi oameni atat de diferiti dar care se potrivesc asa de bine. Amandoi protagonistii sunt extraordinari in roluri, doi lunatici de spete diferite unul prin comportament iar celalalt prin gandire. In special Johanna face un joc remarcabil plutind intre cele doua extreme ale mintii ei bolnave: criza de isterie sau hiperemotivitate. Intr-un fel, Leila mi-a adus aminte de Amelie Poulain, vazand-o asa rupta din context cu valizuta aia mica ce cuprinde amintirile ei.
Inchei spunand ca Barfuss mi-a aparut drept un film despre iubire, iar pe final am avut ocazia sa reflectez odata cu Leila asupra a ce inseamna sa iubesti: sa manci o inghetata, sa te plimbi cu autobuzul, trenul sau taxiul, sa dansezi, sa te holbezi la luna, sa imparti acelasi pat cu cineva si sa-i auzi inima batand. Lucruri obisnuite dar al caror caracter special il simti doar tu, fara sa poti explica mai multe. Ar fi bine sa nu ratati Barfuss, e un film nemtesc care nu e despre nemti, ci despre oameni care se schimba reciproc in (mai) bine odata ce s-au intalnit. Ah, era sa uit, muzica e excelent de potrivita, Til are o afinitate pentru melodiile vechi iar cateva piese ii apartin lui Rea Garvey (Reamonn).
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
schweiger e un actor de comedii foarte bun.
RăspundețiȘtergerevezi daca ai vreodata timp: irren ist manlich
foarte tare till schweiger...l-am vazut prima data in SLC Punk si de atunci imi place :D
RăspundețiȘtergerenu, mai bun e "iepurele fără urechi", keinohr... nu-mai-ştiu-cum. e dramoletă foarte foarte funny! :)
RăspundețiȘtergere@Bogdan: oh mersi mersi, Keinohrhasen e next :)
RăspundețiȘtergereda? oricum, "barfuss" este ceva mai fistichiu în imagine. :)
RăspundețiȘtergerekeinohrhasen :P mi-a placut si mie. am obs ca Til Schweiger face echipa in multe filme cu Matthias Shweighoffer, care a jucat in The Red Baron ( unde apare of course si Schweiger)... sunt un fel de Rob Schneider si Adam Sandler :)
RăspundețiȘtergereWaaa...genial! Clar e urmatorul pe lista si poate il gasesc in germana, iar Reamonn este excelent, in permanenta in top 3 in radiorile din Germania.
RăspundețiȘtergere