marți, 14 iulie 2015

Ceau, Cinema! Cinesseur: Jurizarea e o treabă ingrată

"Jurizarea e o treabă ingrată, prin urmare voi încerca să fiu cât mai mai puţin ingrat în opţiunile mele", ne spune, într-un interviu, bloggerul şi criticul de film Cinesseur, unul din cei trei membri ai juriului Competiţiei Ceau, Cinema! (22-26 iulie).

Cinesseur scrie din 2009 pe blogul cu acelaşi nume, blog de film rezervat obsesiilor sale cinematografice dar mai ales celor câteva sute de cinefili care-l citesc. Blogul e accesibil în regim privat: intră cine vrea, rămâne cine poate (ca pe vremuri, la Junimea). Omul din spatele blogului e invizibil şi aproape inaccesibil, „o combinaţie de J.D. Salinger, Th. Pynchon, Mr. Arkadin, Howard Hughes & avioanele stealth la un loc”, cum îl definea un mare critic cândva.




Care crezi că va fi cea mai mare provocare în a face parte din juriul Ceau, Cinema?

Cinesseur: Habar nu am. O să văd la momentul respectiv. Jurizarea e oricum o treabă ingrată, prin urmare voi încerca să fiu cât mai mai puţin ingrat în opţiunile mele.

Ce te convinge, la o vizionare, că ai de-a face cu un film bun?

La prima vizionare, nimic! Nu mai reacţionez la primul impuls. Prefer să văd filmul încă o dată. Sau măcar unele pasaje relevante (pentru mine, logic).

Nu o să te rog să te antepronunţi asupra competiţiei, dar te întreb totuşi ce aşteptări ai de la întregul festival.  

Câteodată, cum e cazul acum, îmi place să mă antepronunţ, aşa, de dragul disonanţei cognitive, dar cum nu mă rogi, mă abţin (laugh emoticon needed). Varianta serioasă de răspuns: nu mai am aşteptări, în general, dar sunt sigur că alţii au aşteptări de la mine.

Ce crezi că-i trebuie unui festival precum Ceau, Cinema!, aflat la început de drum, să apropie, aşa cum îşi propune, publicul de filmul european de calitate, absent din multiplexuri şi din majoritatea covârşitoare a marilor şi micilor oraşe ale României?

Festivalului îi trebuie coerenţă iar celor care-l organizează, perseverenţă. Multă perseverenţă. Enorm de multă perseverenţă. Mă repet? Mda, cam da. Bine atunci! Rezum: perseverenţă (povestea cu dictonul latin nu se aplică aici).

Care crezi că este rolul festivalurilor de film în România, aparent tot mai numeroase?


În teorie, benefic. Nu-i mai puţin adevărat că multiplicarea lor poate genera efecte perverse, gen suprasaturaţia. Chiar şi aşa, important e să nu se transforme în şuşe.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu