miercuri, 28 mai 2014

Scînteia din Gottlob


S.O.S. BACK TO THE FUTURE

Atunci când am fost prima oară la Gottlob și am scris despre (probabil) primul cinematograf care se modernizează/ salvează în mediul rural, am promis că voi urmări lucrările și voi reveni.

Am revenit astăzi (împreună cu Richie).

De data asta, ghid ne-a fost primarul Gheorghe Nastor. Am primit un tur complet de localitate și am avut ce vedea: stadion cu nocturnă și gazon tuns de două ori pe săptămână, echipă de fotbal cu jucător camerunez legitimat, pistă de biciclete, parc pentru copii cu loc de joacă şi baltă cu nuferi roz şi galbeni iar, peste două luni, cinematograf!





După cum se poate vedea și din imaginile "înainte și după", lucrările au avansat bine iar primarul zice că va fi inaugurat așa cum a anunțat, pe 15 august, de Festivalul Lubeniței (da, comuna are și festival). Acoperișul nou e gata, structura de lemn a fost refăcută, izolația exterioară aproape finalizată. La interior a fost turnată o șapă nouă, cu o pantă mai înclinată și...





În acest punct al lucrărilor s-a făcut o descoperire. Când au scos vechile podele, muncitorii au dat peste o sticlă cu un mesaj din trecut. O hîrtie îngălbenită de vreme, vîrîtă într-o sticlă asemeni unui mesaj al unor naufragiați. Doar că nu era un S.O.S. Era mai degrabă un SMS din trecut.

"Pe această foaie stă scris numele robilor lui Dumnezeu care au lucrat la ridicarea podelei la cinematograful Scînteia la data de 5 IX 1965 pînă la data de 9 IX 1965...".

Primul nume de pe listă îi aparține lui Bara Mircea ("responsabil zis nea Mircea"). Fostul proiecționist încă mai trăiește. Pe vremea când cinematograful Scînteia era în grija lui, era șef peste alți 4 angajați și ținea chiar și patru proiecții pe zi.

Primarul vrea să-l invite la inaugurare să spună poveștile Scînteii. Nea Mircea nu e singurul supraviețuitor. Mai trăiește și Ușvad Dorel, pe atunci "practicant, zis Myky". Nu credeau să mai apuce dezgroparea răvașului ascuns, după cum înțelegem din finalul duios-ingenuu al mesajului:

"Cei care văd azi această foaie rugăm să scape o lacrimă pentru sudoarea răposaților care au lucrat la dușumea".

I-au dat lacrimile lui Nea Mircea când i-au dus sticla și a văzut hârtia gălbejită, scrisă acum aproape 50 de ani, probabil chiar de mâna lui (până se vor finaliza lucrările la cinematograf  e depozitată la loc de cinste, în Primărie, împreună cu alte obiecte de preț din istoria de 244 de ani a localității; apoi va fi expusă în clădirea unde a fost găsită).



Sper să aflu mai multe chiar din gura fostului proiecționist, pentru că mi-am propus să mă întorc. Planul e să facem și o proiecție la Gottlob (despre care veți afla curând).

Întîmplarea face că, zilele acestea, prietenii noștri de la TIFF ne-au solicitat detalii noi cu privire la starea cinemaului din Gottlob. Peste trei zile, la Cluj, va avea loc o conferință în cadrul campaniei Salvați Marele Ecran, care urmărește stoparea fenomenului dispariției cinematografelor. Se anunță foarte interesant ce se întâmplă acolo, pentru că au fost invitați și câțiva străini care au reușit să reabiliteze și să digitalizeze vechi cinematografe din țările lor (de exemplu, Cehia). Revenim cu concluziile conferinței, chiar dacă nu reușim să onorăm invitația de a participa.

Înapoi în prezent: Scînteia e una din puținele reabilitări de cinematograf din țara noastră și, din cîte știm, singura din mediul rural. Pentru început va avea 180 de locuri. Poate că numele cinematografului nu e întîmplător. Deși trecutul acestor săli e legat inevitabil de comunism, poate că viitorul lor încă nu a "răposat".

                                                               *

"Reabilitarea fostului cinema Gottlob, investiție începută în luna mai 2013, finanțată în cadrul proiectului comun Ungaria-România, HURO/1101, având titlul: Ujsentivan-Gottlob-Nature Of Future, valoare 133.125 euro". (Trecut și prezent în satul bănățean - monografia localității)






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.