luni, 15 aprilie 2013

Soare chiar şi noaptea la BCUT

Inspirat din nuvela Părintele Serghei a lui Lev Tolstoi, apărută la sfârşitul secolului al 19-lea, Il sole anche di note/Soare chiar şi noaptea (1990), unul din lungmetrajele mai puţin cunoscute ale fraţilor Vittorio şi Paolo Taviani, se bazează pe un scenariu la care a contribuit şi cel mai important scenarist italian, Tonino Guerra, mort anul trecut.


Filmul, cu acţiunea plasată în secolul al 18-lea, este povestea unui cadet de la curtea regelui din Napoli, care se hotărăşte, în urma unei revelaţii, să abandoneze lumea căreia îi aparţinuse până atunci şi să se dedice călugăriei şi, ulterior, sihăstriei. Mai exact, Il sole anche di notte nu este atât darea de seamă a unei astfel de decizii şi a motivaţiilor ei (pe care, de altfel, fraţii Taviani le "rezolvă" încă de la început, dezamorsând o posibilă pistă narativă la îndemână), cât povestea încercării părintelui Sergio (Julian Sands) de a rezista ispitelor şi de a-şi urma până la capăt calea aleasă.

Pornind de la tradiţia ortodoxă în care Tolstoi îşi concepuse povestea pe care Guerra şi fraţii Taviani o mută în context catolic, Il sole anche di notte se impune prin simplitate, echilibru şi sobrietate, calităţi care îl ţin la egală distanţă de kitsch-ul telenovelistic şi de pretenţii artistice sterile.

Naraţiunea evoluează fără rupturi spectaculoase, scenele par egale în intensitate, nu există tuşe groase în felul în care sunt construite personajele, tăcerile sau sunetele diegetice (cum ar fi ploaia sau periatul părului) primesc o importanţă la fel de mare ca dialogurile de altfel minimale. Fraţii Taviani filmează deseori părţi ale corpului pentru a sugera acţiuni trecute sau viitoare şi chiar stări emoţionale puternice, amintind întrucâtva de una din mărcile stilului bressonian.


Deşi ironizează pe alocuri o anume tendinţă a bisericii spre muzeificare şi a credincioşilor spre superficialitate, fraţii Taviani sunt departe de sarcasmul lui Bunuel în această direcţie. Totuşi, ei împrumută de la inonoclastul cineast spaniol înclinaţia spre un protagonist care îşi urmează propriul drum al credinţei, marcat deopotrivă de sacrificii şi cedări.

De remarcat sunt de asemenea rolurile secundare făcute de actriţele Nastassja Kinski şi Charlotte Gainsbourg (aceasta din urmă nici nu împlinise 20 de ani), muzica dinamică şi antrenantă a lui Nicola Piovani, dar şi imaginea în culori estompate a lui Giuseppe Lanci.

Il sole anche di notte va putea fi văzut gratuit, marţi, 16 aprilie, de la ora 18.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare Timişoara, în cadrul seriei 50 de ani de cinema italian în capodopere. Seria va continua săptămâna viitoare cu Nostalgia (1983) lui Tarkovski, un alt film la al cărui scenariu a contribuit Tonino Guerra, apropiat al regizorului rus.

Ionuţ Mareş  

6 comentarii:

  1. nu inteleg de ce incurajati vizionarile la BCUT ! calitatea sunetului e sub orice critica !!!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Marele Ecran, asociaţia şi site-ul, încearcă de ceva vreme să obţină deschiderea unei săli adecvate de proiecţie la Timişoara, pentru filme de cinematecă, dar nu numai. Postările noastre anterioare stau dovadă. Sperăm că se va ajunge şi acolo, cât mai repede. Aveţi dreptate şi am discutat şi noi despre acest lucru: sunetul şi imaginea de la BCUT nu sunt deloc dintre cele mai grozave. Dar am considerat de cuviinţă să fim alături de acest proiect de filme italiene mari pentru că astfel de iniţiative merită susţinute, mai ales că se adresează studenţilor, care altfel poate nici nu s-ar uita la filme de acest tip. Credem în continuare în importanţa mersului la film într-o sală de proiecţie (sperăm noi cât mai bună), care nu poate înlocui vizionările pe laptop şi nici chiar pe cele pe televizoare de ultimă generaţie.

      Ștergere
    2. si oricum, Marele Ecran, ca site despre cinema, încurajează şi susţine aproape tot ce înseamnă film de calitate la Timişoara, dar nu numai

      Ștergere
    3. @Anonim: pentru ca cealalta optiune ar fi sa nu le incurajam, pastrand tacerea, iar asta ar insemna sa fim la fel de pasivi ca si autoritatile care considera ca "tineretul nu merge decat la filme de mall."

      Ștergere
  2. @Anonim

    subscriu la tot ce a zis Ionut
    dar intr-adevar, aveti dreptate, este o problema cu sunetul la BCUT

    sala e frumoasa si oamenii de acolo iubesc cinemaul ceea ce ne indreptateste sa speram ca lucrurile nu vor ramane asa
    si se vor investi cativa banuti intr-o instalatie de sunet acatarii

    le vom transmite si noi mesajul dumneavoastra care, va asigur, nu e singular


    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. remediez aici o mica scapare din primul meu comentariu:"Credem în continuare în importanţa mersului la film într-o sală de proiecţie (sperăm noi cât mai bună), care nu poate fi inlocuita de (si nu - "nu poate inlocui", cum a scris prima data) vizionările pe laptop şi nici chiar de cele cele pe televizoare de ultimă generaţie".

      Ștergere