Marele Ecran: 44 Inch Chest (2009)

joi, 25 martie 2010

44 Inch Chest (2009)

rating: Brainwash promitator

Un lucru e sigur: daca vrei un film neobisnuit si interesant intotdeauna poti sa te intorci spre britanici. 44 Inch Chest m-a facut curios cu titlul care imi inspira un heist movie, ceva comedie neagra in stilul lui Ritchie, cu jafuri de banci care merg prost si o serie de incurcaturi din care eroii urmau sa scape ca prin urechile acului. Premisele erau incurajatoare insa asteptarile mele au fost inselate. Nu am avut parte deloc de actiune ci de una din cele mai bune drame "verbale" pe care am vazut-o eu de la insulari. Un film realmente provocator in ce priveste intriga, de-a dreptul scandalos in ce priveste limbajul (162 de pronuntari ale cuvantului "fuck") si cu o latura afectiva bine conturata in jurul ideeii centrale: infidelitatea. Deci, ca sa fiu clar, nu e cu impuscaturi mortale ci doar cu rafale verbale de o deosebita franchete si originalitate: "With me it's the five Fs. Find 'em, follow 'em, finger 'em, fuck 'em, and forget 'em."

44 inch chest contine un cvintet de actori britanici extraordinari: Ray Winstone, John Hurt, Ian McShane, Tom Wilkinson si Stephen Dillane iar personajele lor sunt atat de bine redate incat esti amagit in a-i considera drept niste con artists. In realitate sunt doar barbati, tovarasi, prieteni fideli regulilor urbane "men stick together" sau "bros before hoes" care vin in sprijinul aceluia dintre ei care poarta coarnele sotului inselat. Colin (Ray Winstone) e "ucis" sentimental de nevasta lui cu anuntul parasirii pentru un alt barbat, un chelner tinerel de la un restaurant frantuzesc. Intr-un acces de furie devasteaza casa, isi bate nevasta, afla numele amantului si apoi aduna gasca. Inima cere razbunare dar mintea stie ca daca va avea satisfactie isi va pierde pentru totdeauna sotia.

S-ar putea aduce niste reprosuri pentru inexistenta unui plot consistent si pentru finalul cam in coada de peste dar filmul are un plus de valoare prin chimia existenta intre actori, prin scenele foarte misto incadrate sau dialogurile cursive dintre niste personaje care par complet lipsite de vreo morala, fiind deopotriva judecatori, juriu si calai gata sa execute sentinta. Opinia mea e ca au avut parte de un scenariu excelent de la autorii lui Sexy Beast iar regizorul Malcolm Venville a pus totul in scena cu multa pricepere. Cum spuneam, a avut cu cine.. Chiar si tipul care l-a jucat pe "lover boy" a facut o treaba excelenta vorbind audientei fara sa scoata un cuvant in fata celui care-i tinea viata in palme. Angoasa lui e contrastanta cu cea a lui Colin, ale carui momente de betie, furie, halucinatie sau schizofrenie sunt briliante. N-am vazut eu prea multe roluri marca Ray Winstone dar asta e un regal, zic. Vedeti filmul si astept contraziceri!
Ps. Muzica ii apartine lui Angelo Badalamenti...