sâmbătă, 15 mai 2010

Creation (2009)

rating: Brainwash remarcabil

Paul Bettany e ateu si cu toate astea are destul de multe personaje cu vesmant religios: e calugar asasin in The Da Vinci Code, arhanghel rebel in Legion, preot care vaneaza vampiri in viitorul Priest iar recent l-am vazut in rolul lui Charles Darwin in filmul care relateaza cum a primit credinta cea mai dureroasa lovitura din partea stiintei. Creation, in regia lui Jon Amiel, e un film biografic despre omul de stiinta Darwin si conflictele sale interioare simtite pe durata scrierii lucrarii care a zguduit fundatiile Bisericilor - Originea Speciilor. Filmul insa nu dezvolta procesul nasterii cartii ci doar face popas intr-unul din momentele dificile ale scrieii ei, concentrandu-se pe familia Drawin, pe problemele de sanatate si pe temerile unui om care credea ca descoperirile sale sunt deopotriva un dar divin si o blasfemie.


Filmul se inspira din cartea lui Randal Keynes - Annie's Box, o biografie a fiicei lui Darwin decedata din motive de santatate la varsta de 10 ani. Fiind o drama familiala, actiunea releva mai ales felul in care aceasta tragedie l-a afectat pe Charles, oprindu-l din scrierea lucrarii sale de capatai dupa 200 de pagini. Filmul are multe momente emotionante, scene de tandrete intre Charles si sotia sa Emma (Jennifer Conelly, sotia lui Paul Bettany in realitate) si nenumarate flashback-uri in care se vede cat de familist era Charles si cum se comporta cu copii sai, in special cu Annie, care da semnele unei inteligente precoce. Creation e in consecinta foarte putin despre stiinta si mai mult despre relatiile de familie si prietenie pe care naturalistul le tinea cu prietenii. Personajele principale sunt deosebit de expresive, amandoi actorii jucand minunat, aratandu-ne dificultatile lor si lupta de a trece peste sentimentul de vinovatie, peste prejudecati sau pur si simplu, de a accepta fiecare gandurile celuilalt.

Nu e greu de observat chimia care exista intre Paul si Jennifer, amadoi sunt actori fantastici iar rolurile lor sunt foarte bine jucate. Poti urmari gradual suferinta lui Charles, datorata atat pierderii fiicei dar si bolii care-i expunea trupul unor dureri sacaitoare, sau permanentele sale ezitari si intrebarile pe care si le punea, il poti insoti in plimbarile sale in natura si vedea cu ochii sai ciclul temporal al vietii si al mortii vietuitoarelor. Unele imagini sunt pur si simplu extraordinare. La fel de graitor este si chipul Emmei Darwin cu toate ca ea poarta masca riguroasa a femeii excesiv de religioasa. Ochii ei vorbesc destul de clar despre ce se ascunde in sufletul nevestei celui care "l-a ucis pe D-zeu". Alaturi de cei doi, rolul fiicei Annie vine ca un cadou nesperat intrucat ea are tot atat spatiu pe ecran ca si starurile si e prezenta in gandurile tatalui in orice clipa, acesta vorbind cu naluca ei sau rememorand momentele cele mai dragi.


Mie mi s-a parut acest film de o frumusete si sensibilitate aparte, tonurile sale calde domolind din cand in cand tristetea subiectului, iar cinematografia excelenta furnizand cateva peisaje si locuri demne de admirat. Faptul ca nu aduce in prim plan calatoriile naturalistului ci doar ofera recapitulari narative la gura sobei poate constitui un inconvenient, dar sa faci un film despre viata lui Darwin nu e cu nimic mai usor decat sa pui pe pelicula biografia unui Einstein sau Newton. Trebuie sa ne multumim cu ocheade aruncate asupra unor momente exacte din viata lor. Daca ar fi ceva de reprosat filmului e probabil sa fie incarcatura religioasa pe care o are. E posibil insa ca Darwin, desi a "nascut" evolutionismul, sa fi fost totusi un om cu credinta in Dumnezeu, dar unul ce incuraja gandirea libera si rationala.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu