sâmbătă, 24 ianuarie 2009
The Banquet [2006]
V-ati intrebat vreodata cum ar arata un Hamlet in versiune chineza? Eu nu m-am gandit, nici macar nu mi-a trecut prin cap ideea ca tragedia shakespeariana ar putea avea un asemena impact in tara in care mandarina se vorbeste nu se papa. Si totusi, iata ca in lupta lor neobosita de a convinge Occidentul ca si filmul chinezesc poate da mai mult decat un hit de-o vara (Tigru si Dragon a lua Oscar pt film strain), asiaticii au adaptat piesa la istoria lor nationala si au scos un film in propriul stil wuxia. Martial arts meets poetry and music. Genul meu preferat de film asiatic.Pentru The Banquet regizorul Xiaogang Feng a adunat o parte din echipa tehnica a lui Ang-Lee (adica compozitorul, directorul artistic si coregraful de arte martiale) plus superstarul Zhang Ziyi, distribuita in rolul mamei "vitrege". A iesit un film despre tradare si razbunare, un amestec de muzica, poezie si culoare, o exprimare vizual-artistica reusita care abunda in frumusete dar din pacate nu satisface la sentiment. Adica nu prea te implica emotional in trairile personajelor.
Printul Wu Luan s-a autoexilat de la curtea imperiala in urma casatoriei tatalui sau cu Imparateasa Wan care din iubita ii devine mama vitrega. Tatal sau insa este asasinat de catre unchiul Li care preia astfel imperiul si imparateasa. Printul mostenitor fiind o amenintare, noul imparat trimite garzile sa-l execute, dar acesta scapa si se intoarce la curte unde intra sub protectia Imparatesei si incepe o idila cu fiica Marelui Sfetnic. In dorinta lui de dreptate, printul joaca o piesa in onoarea imparatului, piesa in care sugereaza ca acesta l-ar fi otravit pe tatal sau. Consecinta este alungarea de la curte insotita de o tentativa de asasinat pe drum. Convins de succes, imparatul organizeaza un banchet, ocazie cu care se vor transa toate conflictele din film.
Mai trebuie subliniat doar ca, contrar asteptarilor, nu Printul e personajul in jurul caruia se invarte actiunea filmului. De departe cea care fura ochii este imparateasa Wan in jurul ei orbitand toate celelalte personaje, fie atrase de frumusetea si aparenta ei inocenta, fie cazand in plasa de intrigi pe care le tese cu multa grija. E o femeie rece si calculata cu o inima cand gheata cand foc.Desi e un film oarecum epic, nu am avut parte de lupte sau acte de vitejie. Totul se desfasoara intr-un ritm extrem de incet, uneori slowmotion, cu multa grija pentru imagine ia putinele scene de lupta sunt asemenea unor dansuri. Punctul forte e decorurile si costumele la care am ramas cu gura cascata, chiar daca aspectul garzilor imperiale aducea oarecum cu calaretii negri din LOTR.
In concluzie The Banquet e un film care satisface curiozitatea de a vedea un Hamlet asiatic si o foarte buna realizare sub aspect vizual. Este deasemenea un punct de reper pentru filmele de gen, iar pentru amatorii de "chinezisme cu zburatori" (si sunt multi de felul lor) e obligatoriu.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.