luni, 9 februarie 2015

Interogatoriul lui Sergiu Costache în dosarul UMBRE

BREAKING BABADAG?



E posibil să fi apărut un serial românesc pe care să-l așteptăm cu sufletul la gură ca pe alea americane, săptămână de săptămână, și să fie altceva decît Las Fierbinți (cu tot respectul pentru scriitura lui Mimi Brănescu)?

Din cîte discuții și interes a generat în mediul online, părea că Umbre (produs de HBO) e un candidat serios. Așa că m-am pus să văd cîteva episoade.

Prima impresie: vizual, e de bine; filmat profi, uneori reușește să creeze o atmosferă de spleen dîmbovițean, alteori îi iese umorul negru în stilul primului sezon din Breaking Bad (mă gîndesc la episodul cu drujba).

Că ziceam de Breaking Bad, Umbre pleacă de la o premisă similară: personajul principal are o viață dublă. E taximetrist ziua și recuperator noaptea. Numai că Walt/ Heisenberg era, în viața lui civilă, un banal profesor de chimie. Relu/ Relache e taximetrist de București, ceea ce (fără să arunc anatema asupra unei întregi bresle) știm că nu e chiar la distanțe astronomice de lumea interlopă. Iar Relu nu reușește să-și țină ascunsă (față de nevastă) viața lui secretă mai mult de patru episoade (Walt a rezistat două sezoane). Mi se șoptește din cască cum că de fapt inspirația ar pleca de la serialul australian Small Time Gangster.



În general, muzica e manelo-dance de care nu mai scăpăm la radio și, da, în taxiuri. Ceea ce cîteodată crează un contrast interesant. De exemplu, cînd un om se zvîrcolește într-o baltă de sînge pe bancheta din spate între doi recuperatori în timp ce la radio se aude Gașca Mea (Hi-Q). Serialul are în schimb o temă catchy, ce mi-a amintit de muzica din The Killing și un intro foarte bun.

Nu am o problemă că realizatorii s-ar inspira din ce fac serialele de succes, atîta vreme cît produsul final e autentic și stă în picioare. La primele trei episoade, m-au zgîriat dialogurile. Limbajul e colorat, ceea ce e un lucru bun. Dar parcă n-ar trebui să simți în permanență că se citează din dicționarul de argou:

 "Cam rîzi ca broasca la inundații, fără caterincă. 
  Și mi l-a dat și pe ăsta de-i patinează musca pe creier"

sau

"Ia și tu puțin aer cu vitamine" 
"Traiți-ar, te fac ciorba de burtă" 
"Dă-l în mormîntare!"  

Limbaj de cartier, corect, boss. Dar iese un pic artificial cînd sunt vărsate la foc automat. De la episodul 4, scenaristul Bogdan Mirică a dozat mai bine vorbele. Una peste alta, Umbre e un început bunicel care ar putea evolua în ceva și mai bun (mai ales că se pare că vom avea și sezonul 2).

Mici bucurii personale: i-am regăsit în roluri bune pe prietenii noștri mai vechi, pe care i-am anunțat de cîțiva ani ca tinere speranțe: Gabi Huian și Dănuț Hurduc. Pe Sergiu Costache (amicul Ceau, Cinema!), cunoscut în lumea interlopă cu aliasul Sabin, l-am și luat la un interogatoriu:




Marele Ecran: Cîți ani crezi ca ai primi condamnare pentru toate fărădelegile pe care le-ai săvîrșit pînă acum în filme, la numai 25 de ani? :)

Sergiu Costache: Cel mai probabil, dacă ar trebui să răspund în fața legii pentru toate acestea, aș fi "răsplătit" cu alți 25 de ani :))
M.E.: Acum serios, începînd cu Valuri, trecînd prin Lord, Domestic ai jucat frecvent roluri de borfaș simpatic. Bine, în Umbre poate nu așa simpatic, mai mult...amenințător. De ce crezi că ești ales tot în roluri de interlop? Ce altceva ai vrea să joci?
S.C.: Partiturile la care faci referire sunt foarte diferite. In Valuri, Lord sau Domestic responsabilitatea personajelor nu este la fel de mare ca cea pe care o are Sabin în Umbre. În cele trei, personajele acționează pe cont propriu și, cum ar spune "băieții", se ocupă de "găinării", pe cînd Sabin face parte dintr-o familie în fața căreia trebuie să dea socoteală pentru fiecare acțiune sau nonacțiune. Vorbim aici despre principii, legi nescrise și crimă organizată. În ceea ce privește distribuția mea în roluri de interlop, mă gîndesc că m-am apropiat foarte mult de viziunea pe care au avut-o regizorii asupra acestor personaje.

 Domestic (2012)
Un alt tip de rol ce mi-ar plăcea să interpretez e similar cu cel din Umbre, însă greutatea personajului ar fi a unui "Capo di tutti Capi".
Fiecare actor își dorește să interpreteze personaje din categorii sociale diferite, personaje ce ne provoacă să depășim anumite granițe. Pentru orice rol pe care îl interpretezi trebuie să te apropii într-o oarecare măsură de lumea din care face parte, trebuie să ajungi sa îi ințelegi mediul din care provine pentru a putea ajunge apoi să înțelegi mentalitatea personajului.
M.E. Cum ți s-a parut limbajul din Umbre (în general, nu doar la replicile tale)? Se pupă cu ce știai de pe stradă, din Bucuresti?
S.C. Chiar dacă mulți dintre noi contestă acest tip de limbaj, nu este departe de cel pe care îl auzim în mod frecvent pe străzile din București și nu numai.
M.E. Ai cunoscut vreun interlop în carne și oase? De unde ți-ai luat inspirația pentru personaj?
S.C. Da, am cunoscut :) Principala sursă de inspirație pentru Sabin a fost Richard Kuklinski, din cartea lui Eric Frattini, "100 de ani de Cosa Nostra". 

M.E. Care e gangsterul tău favorit din filme?
S.C. Chernov, interpretat de Pasha Lychnikoff în Rage.

M.E. Ce alegi?  Pacino, De Niro sau Pesci?
S.C.  Momentan, Pasha Lychnikoff.

M.E. Care e scena ta favorită din Umbre? 
S.C. Aceea în care Sabin tranșează trupul lui Giani. E reprezentativă pentru ceea ce înseamnă personajul și îi arată caracterul sadic și inuman.
M.E. Ca să-l parafrazez pe Oliver Stone, suntem "Născuți Asasini"? Ce crezi despre violența în filme?
S.C. Nu știu dacă suntem născuți asasini, dar putem să murim fiind asasini. Majoritatea filmelor sunt inspirate din viața reală. Violența nu o găsim doar în filme ci și în viața de zi cu zi.
M.E. La ce seriale te uiți, dacă te uiți? Breaking Bad?
S.C. Din păcate, în ultima perioadă nu am avut suficient timp liber pentru seriale. Dar îmi voi face timp pentru Breaking Bad, despre care am auzit doar păreri bune.

 Valuri (2008)

M.E. De unde a pornit pasiunea pentru actorie și unde ai furat meserie? 
S.C. Pasiunea pentru actorie a început odată cu primul rol pe care l-am interpretat într-un film, Remus din scurt-metrajul Valuri al lui Adrian Sitaru, și a continuat în facultate, acolo unde am întîlnit profesori extraordinari care m-au ajutat sa înțeleg mai bine această meserie și mi-au îndrumat pașii. Am avut de învățat de la fiecare regizor și partener alături de care am jucat, și cu fiecare rol pe care îl interpretez continui să învăț ce înseamnă cu adevărat această meserie.
M.E. Pînă acum ai fost complice cu Sitaru, Cobileanschi, Constantin Popescu și alții. Cu ce regizor român ai mai vrea să lucrezi? Dar străin?
S.C. Am avut șansa să lucrez atît cu regizori români cît și străini care și-au pus amprenta asupra carierei mele și care au contribuit la evoluția mea. Mă bucură fiecare propunere de colaborare pe care o primesc, indiferent de numele regizorului, acest lucru reprezentînd garanția că ceea ce am realizat pînă în acest moment nu a trecut neobservat iar munca mea este apreciată.
M.E. Ce ai văzut ultima oară la cinema?
S.C. Taken 3 – Teroare in L.A
M.E. Și închei cu o întrebare ca în serial: Ai ceva pe țeavă?
S.C. Am mai multe pe țeavă dar sunt confidențiale deocamdată și dacă sifonezi va trebui să te caut pe-acasă :)


Un scurt dosar cu faptele lui Sergiu Costache, aici și aici. Este așteptat la audieri și capul operațiunilor de pe platou, Igor Cobileanschi.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.