joi, 5 februarie 2015
American Sniper vs. Bitter Lake
PROPAGANDĂ ȘI ADEVĂR
Înainte să comită sinuciderea de tip kamikaze, jihadiștii se imortalizează într-un filmuleț (vezi Before the wind blows de Samer Najari, short premiat la Anonimul în 2006). Acest clip va fi arătat după ce protagonistul a devenit martir, în scop de propagandă.
American Sniper este varianta americană a unui astfel de clip. Este filmul despre un martir care se sacrifică pe altarul valorilor americane sacrosante.
American Sniper glorifică războiul și sporește legenda unui om care ucide în numele "apărării celei mai mărețe națiuni de pe pământ", a familiei, a Texasului, a dreptului de a conduce jeep-uri devoratoare de carburant și a ce alte valori credeți că au americanii care se joacă de-a cowboy-ii în estul sălbatic.
Filmul nu încearcă să explice nimic, e o hagiografie. Practic, nu există personaje tridimensionale în tabăra cealată. Sunt doar niște ținte de hîrtie. Iar personajele din tabăra lunetistului sunt doar simboluri ale unor valori pentru care merită să (o)mori: soția/mama/Patria, copilul/viitorul țării, camaradul/fratele/soldatul/.
E ilustrarea perfectă a ușurinței cu care împărțim astăzi lumea în "lupi, oi și cîini de pază". Și, ca fapt divers, a modurilor în care poți distruge niște Dacii pe străzile din Irak.
În anii din urmă, Clint Eastwood a devenit expresia sublimă a imperialismului american și a politicii sale externe arogante și, dacă încă nu s-a înțeles, sinucigașă pe termen lung. Clint Nicolaestwood insistă să moară "pe cai, că filmăm". Faptul că apare un astfel de film și e în fruntea box-office-ului de cîteva săptămâni nu arată decît că SUA e blocată în acest mindset și nu e foarte diferită de adversarii săi ideologici.
Cu ce e diferit acest film de propagandă de filmările atroce ale ISIS (în afară de gradul de barbarie)? Ba tind să cred că, în aroganța lui, servește tot scopurilor califatului. E aproape de înțeles revolta unui tînăr musulman care vede în acest film super-soldatul "Captain America" invadator și uneori barbar (filmul începe cu împușcarea unui copil), dorința sa de răzbunare și de a să alătura unei cauze "juste" precum apărarea credinței și deșertului străbun.
Pentru a înțelege ceva din ce se întîmplă acum în Orientul Mijlociu și de ce occidentalii "culeg ce au semănat" (așa cum admitea zilele trecute un comandant militar britanic), trebuie văzut noul documentar BBC a lui Adam Curtis, Bitter Lake (2015).
Curtis o ia, ca de obicei, metodic de la 'pașpatru, de cînd Roosvelt a bazat supremația US pe petrolul Arabiei Saudite, cu efecte perverse pe termen lung: ascensiunea fundamentalismului islamic în zonele fierbinți de azi și dependența crescîndă a occidentalului obișnuit față de băncile care o ard periculos cu petrodolarii, pe banii noștri.
Pe lîngă lecția completă de istorie, filmul mixează materiale revelatorii de arhivă, filmări incredibile de-ale soldaților de pe teatrele de operațiuni, cîini afgani, porumbei și muzică orientală sau desprinsă parcă din Drive. Într-un fel amar ai putea zice că e entertaining, dacă nu ar fi tulburător. Tulburător prin senzațiile pe care le transmite, dar clarificator pînă la Allah.
Cînd tratezi faptele așa, cu o obiectivitate aproape clinică, rezultă un documentar de o limpezime tăioasă și greu de acceptat (pentru unii e "dangerous tv"). E o sinteză cum nu vezi că mai face altcineva în lumea documentarelor, așa cum știu cei care au văzut precedentele de Curtis (All Watched Over by Machines in Loving Grace, The Power of Nightmares, The Century of the Self, The Trap: What happened to our dream of freedom).
Dintre cei doi lunetiști, Curtis e cel care lovește la țintă, în "bull's eye".
E un realizator cu o perspectivă unică: ca și cum un extraterestru ar urmări civilizația umană. Într-un material recent a definit cu concizie situația actuală în care se află cetățeanul tot mai lipsit de putere: "suntem menținuți într-o permanentă stare de confuzie și incertitudine, ca să nu mai știm la ce să ne opunem".
Bitter Lake e de neratat pentru toți cei care vor să știe adevărul (un fel de TEASER).
Și nu cîți "martiri" a făcut un lunetist în Irak.
Înainte să comită sinuciderea de tip kamikaze, jihadiștii se imortalizează într-un filmuleț (vezi Before the wind blows de Samer Najari, short premiat la Anonimul în 2006). Acest clip va fi arătat după ce protagonistul a devenit martir, în scop de propagandă.
American Sniper este varianta americană a unui astfel de clip. Este filmul despre un martir care se sacrifică pe altarul valorilor americane sacrosante.
American Sniper glorifică războiul și sporește legenda unui om care ucide în numele "apărării celei mai mărețe națiuni de pe pământ", a familiei, a Texasului, a dreptului de a conduce jeep-uri devoratoare de carburant și a ce alte valori credeți că au americanii care se joacă de-a cowboy-ii în estul sălbatic.
Filmul nu încearcă să explice nimic, e o hagiografie. Practic, nu există personaje tridimensionale în tabăra cealată. Sunt doar niște ținte de hîrtie. Iar personajele din tabăra lunetistului sunt doar simboluri ale unor valori pentru care merită să (o)mori: soția/mama/Patria, copilul/viitorul țării, camaradul/fratele/soldatul/.
E ilustrarea perfectă a ușurinței cu care împărțim astăzi lumea în "lupi, oi și cîini de pază". Și, ca fapt divers, a modurilor în care poți distruge niște Dacii pe străzile din Irak.
În anii din urmă, Clint Eastwood a devenit expresia sublimă a imperialismului american și a politicii sale externe arogante și, dacă încă nu s-a înțeles, sinucigașă pe termen lung. Clint Nicolaestwood insistă să moară "pe cai, că filmăm". Faptul că apare un astfel de film și e în fruntea box-office-ului de cîteva săptămâni nu arată decît că SUA e blocată în acest mindset și nu e foarte diferită de adversarii săi ideologici.
Cu ce e diferit acest film de propagandă de filmările atroce ale ISIS (în afară de gradul de barbarie)? Ba tind să cred că, în aroganța lui, servește tot scopurilor califatului. E aproape de înțeles revolta unui tînăr musulman care vede în acest film super-soldatul "Captain America" invadator și uneori barbar (filmul începe cu împușcarea unui copil), dorința sa de răzbunare și de a să alătura unei cauze "juste" precum apărarea credinței și deșertului străbun.
Pentru a înțelege ceva din ce se întîmplă acum în Orientul Mijlociu și de ce occidentalii "culeg ce au semănat" (așa cum admitea zilele trecute un comandant militar britanic), trebuie văzut noul documentar BBC a lui Adam Curtis, Bitter Lake (2015).
Curtis o ia, ca de obicei, metodic de la 'pașpatru, de cînd Roosvelt a bazat supremația US pe petrolul Arabiei Saudite, cu efecte perverse pe termen lung: ascensiunea fundamentalismului islamic în zonele fierbinți de azi și dependența crescîndă a occidentalului obișnuit față de băncile care o ard periculos cu petrodolarii, pe banii noștri.
Pe lîngă lecția completă de istorie, filmul mixează materiale revelatorii de arhivă, filmări incredibile de-ale soldaților de pe teatrele de operațiuni, cîini afgani, porumbei și muzică orientală sau desprinsă parcă din Drive. Într-un fel amar ai putea zice că e entertaining, dacă nu ar fi tulburător. Tulburător prin senzațiile pe care le transmite, dar clarificator pînă la Allah.
Cînd tratezi faptele așa, cu o obiectivitate aproape clinică, rezultă un documentar de o limpezime tăioasă și greu de acceptat (pentru unii e "dangerous tv"). E o sinteză cum nu vezi că mai face altcineva în lumea documentarelor, așa cum știu cei care au văzut precedentele de Curtis (All Watched Over by Machines in Loving Grace, The Power of Nightmares, The Century of the Self, The Trap: What happened to our dream of freedom).
Dintre cei doi lunetiști, Curtis e cel care lovește la țintă, în "bull's eye".
E un realizator cu o perspectivă unică: ca și cum un extraterestru ar urmări civilizația umană. Într-un material recent a definit cu concizie situația actuală în care se află cetățeanul tot mai lipsit de putere: "suntem menținuți într-o permanentă stare de confuzie și incertitudine, ca să nu mai știm la ce să ne opunem".
Bitter Lake e de neratat pentru toți cei care vor să știe adevărul (un fel de TEASER).
Și nu cîți "martiri" a făcut un lunetist în Irak.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.