miercuri, 5 august 2015

Remember: Edilii au votat că #TIMIȘOARAvreaCINEMA


Poate vă amintiți că în octombrie 2014 a fost lansată strategia culturală a orașului (2014 - 2024), realizată de un consorțiu de consultanți, în beneficiul Primăriei Timișoara (aici). În document scrie negru pe alb ce e de făcut pentru a dezvolta și domeniul cinematografiei. Printre altele, necesitatea (evidentă) a unei săli de cinema tip art-house. And here comes the funny part. Strategia a fost votată de către Consiliul Local Timișoara vineri, 31 octombrie 2014 (Hotararea Consiliului Local 535/31.10.2014). E un document de politică publică care "va fundamenta și va orienta direcţiile de dezvoltare ale sectorului cultural din Timișoara pe parcursul următorilor 10 ani". Poate că unii au uitat, dar prevederile din strategie (inclusiv cinematograful) au fost asumate (și în fața legii) de edili. Cu toate acestea, un an mai târziu se vorbește despre fântâni (care, apropo, nu apar în strategie) și nu se aude vreun cuvânt despre cinematograf.

poza e de la un flashmob din Giurgiu (că nu e numai la noi buba)

Mai jos, redau cîteva pasaje din strategia culturală, referitoare la cinema (sublinierile îmi aparțin):


"În Timişoara sunt 7 săli de cinematograf funcţionale, înregistrate în Registrul cinematografiei, toate în administrarea SC Cinema City România SRL şi localizate în incinta Iulius Mall Timişoara. Sălile au un număr de 951 de locuri şi 7 ecrane, toate sălile sunt dotate cu aparatură de sunet Dolby Digital şi permit proiecţia video. (...) Datele Institutului Naţional de Statistică iau în calcul şi locurile din cinematografele (în prezent nefuncţionale) Studio şi Capitol, astfel încât în 2012 în judeţul Timiş apar 1.551 de locuri în cinematografe". 

Evident, în realitate sunt mai puține, cum Studio și Capitol au iești din circuitul distribuției de film. 

"O comparaţie relevantă cu judeţul Arad arată că în acest judeţ, în acelaşi an (2012) se înregistrau 4.042 de locuri, în condiţiile în care populaţia era (aproximativ) de 159.000 în Arad și de 319.000 în Timişoara. Chiar și în statisticile INS, situaţia arată că în Timiş există 1 loc în cinematografe la 205 de oameni, în timp ce în judeţul Arad situaţia este de 1 loc la 39 de oameni. Lărgind reperele pentru comparaţie, Bucureştiul se prezintă cu un raport de 1 loc la 90 de oameni, iar Clujul are un raport de 1 loc la 66 de locuitori."

Măcar eterna rivalitatea cu Aradul de ar mișca lucrurile, dacă nu asta mai nouă, cu Clujul.

"Referitor la calitatea şi specificul filmelor difuzate, cinematografele de tip multiplex din mall-uri selectează filmele care ajung la public după criterii comerciale. În competiţia cu blockbuster-ele de Hollywood, filmele europene, cele produse local şi/sau cele de artă nu au nicio şansă." 

Nu li se dă nicio șansă.

"De aceea, în oraşele din Europa cu reală vocaţie culturală, comunităţile locale susţin funcţionarea unor săli de cinema de tip art-house. Acestea se conectează în reţele de art-house cinema (un exemplu ar fi CICAE – reţeaua europeană de cinematografe de artă şi de cinemateci), formează circuite de distribuţie independente cum ar fi Europa Cinemas (strâns corelate cu festivalurile de film, pentru a da acces cinefililor la cele mai noi producţii) şi beneficiază de fonduri dedicate ale Uniunii Europene pentru distribuţia de conţinut audiovizual (prin programul MEDIA, înglobat recent în programul Europa Creativă).

Sălile de cinema din Timişoara nu au mai fost întreţinute corespunzător de către RADEF RomâniaFilm. Majoritatea au fost înstrăinate, au rămas cu destinaţia iniţială doar cinema Timiş şi Studio (situaţie incertă)."

Între timp situația cu Studio s-a clarificat - în sensul că sala e pierdută pentru cinema. 

"Ambele săli sunt echipate cu tehnologie de proiecţie şi de sonorizare din anii ’60, fără piese de schimb şi consumabile. Din aceste motive, din lipsa infrastructurii, la Timişoara consumul de audiovizual de calitate (inclusiv prin participare la evenimente cum ar fi festivalurile sau transmisiile live) nu este posibilă

Campaniile de advocacy şi iniţiativele care încearcă să dezvolte apetitul pentru cinematografia necomercială nu lipsesc din peisajul timişorean. Asociaţia Marele Ecran dezvoltă un blog de cultură cinematografică şi diverse proiecte de promovare a producţiei de cinema locale, regionale şi internaţionale. Asociaţia Pelicula Culturală îşi propune promovarea filmului european şi a spaţiului multicultural timişorean. Centrul Cultural Francez organizează din 1999 TRES COURTS – Festivalul Filmelor de foarte scurt metraj şi începând cu 2012 Festivalul Filmului de Umor. 

Alte iniţiative locale meritorii de promovare a filmului sunt Festivalul de film Cinecultura (organizat pentru prima datăîn 2010), iniţiat de lectori străini de la Universitatea de Vest din Timişoara şi de la Universitatea Politehnică Timişoara şi Festivalul Internaţional de film Timishort, iniţiat tot în 2010 de către Asociaţia Română a Filmului Independent."

Între timp ar mai fi de adăugat și Ceau, Cinema!  

Însă aceste iniţiative lăudabile se desfăşoară în prezent în spaţii cu altă destinaţie, în condiţii tehnice care sunt doar parţial optime pentru o vizionare corespunzătoare, cum sunt Aula Magna „Ioan Curea” a Universităţii de Vest din Timişoara, Grădina Capitol şi sala fostului cinema Capitol, curtea Casei Artelor din cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, curtea Observatorului Astronomic Timişoara, spaţiul verde din cadrul Muzeului Satului Bănăţean (în cadrul Festivalului Plai). Primul pas pentru ca în Timişoara să se dezvolte industria de audiovizual este amenajarea unor săli care să repecte standardele pentru proiecţii publice. 

 (extras din Strategia Culturală a Municipiului Timișoara 2014 - 2024, capitolul Industrii Culturale și Creative)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu