duminică, 7 iulie 2013

Chiii-leee, la allegria ya viene!


No este filmul despre puterea publicităţii.

Este momentul (sau primul moment din istorie) cînd o campanie publicitară a înfrînt o dictatură.

În 1988, regimul Pinochet a fost de acord de ochii lumii să facă un plebiscit, care ar fi prelungit viaţa regimului său cu minim 7 ani şi i-ar fi dat o aparenţă de legitimitate. Opoziţia avea dreptul la 15 minute zilnic, la televiziunea naţională.

Înfricoşătoare şi totodată subversivă e concluzia că, la fel de bine, publicitatea ar fi putut să-l menţină la putere pe Augusto Pinochet, dacă ar fi avut un creativ deştept, precum cel jucat de Gael Garcia Bernal (într-unul din cele mai bune roluri)

Campania NO avea în centru o idee imbatabilă: fericirea. La fel ca în Cesky Sen (Visul Ceh), No explorează modul în care publicitatea se foloseşte de dorinţele şi  visele noastre. Aici, însă pentru o cauză bună. Regizorul Pablo Larrain reconstituie şi în acelaşi timp reimaginează bătălia de comunicare dintre cele două tabere şi triumful creativităţii asupra campaniei guvernamentale a terorii. În acelaşi timp documentează, tot ca în filmul ceh, crearea campaniei NO: de la afişe, spot video, imn, jingle, insigne, tricouri, curcubee, clovni.

Urmăriţi spotul tv original (mai jos), cu refrenul care ţi se lipeşte instantaneu de urechi (l-am fredonat cîteva zile după vizionarea filmului). E ca o reclamă la Coca-cola. Din punctul de vedere al publicitarului chiar nu e nicio diferenţă între o băutură carbogazoasă şi o revoluţie, după cum rezultă din prezentarea lui Bernal repetată (cu sarcasm) de trei ori în film, cu exact aceleaşi cuvinte: "Ceea ce veţi vedea se potriveşte cu actualul context social. Credem că ţara e pregătită pentru o comunicare de genul ăsta. Azi, Chile se gîndeşte la viitorul său". Asta e puterea publicităţii: deşi îi cunoşti trucurile, te dezarmează.



Pentru mai multe detalii despre această peliculă provocatoare şi îndrăzneaţă, citiţi cronica Mareşalului în ziarul Metropolis şi cronica Adinei pe Marele Ecran. No a intrat în cinematografele din Bucureşti (la Timişoara, NO).  Căutaţi de-l vedeţi. E un film căruia nu poţi să-i spui NU.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu