joi, 24 septembrie 2009

Antichrist (2009)

* a fost nevoie de doua vizionari si aprofundarea unor review-uri pe internet ca sa pot incropi si eu cateva vorbe despre filmul asta.

rating: Orgasmultiplu


Mi-am dorit sa vad Antichristul inca de la premiera Cannes, cand ziarele vuiau a controversa iar Lars von Trier isi primea huiduieli nemeritate. Am vrut sa il vad si mai tare cand s-a zvonit ca nu va fi adus in Romania iar cand am aflat ca va sosi abia in decembrie am recurs la lucrul mai putin onorabil. Asa ca l-am vazut si abia astept sa-l vedeti si voi ca sa va aud parerea. Antichristul este dramatic prin subiect si "horror" prin realizare, adevarat, dar nu il vad ca o metafora pentru misoginismul lui von Trier (un misogin n-ar fi facut Dancer in the Dark sau Dogville ori Manderlay) si nici nu cred ca e "excesiv de violent" in ciuda unor scene mai hard din final. Ce daca au lesinat cativa in sala? N-ar fi prima oara. Este insa destul de explicit, dar in contextul povestii asta mi se pare justificabil si nu gratuit sau senzational. E un film care te distruge de-a dreptul, te consuma emotional pe parcurs, iar la final ramai cu o tona de intrebari si nu poti aprecia daca ce ai vizionat e superb sau oribil.



Antichristul incepe poetic cu un Prolog realizat in alb-negru si slow-motion, intocmai ca un clip publicitar, pe muzica de Handel. O scena idilica de amor intre un barbat (Willem Dafoe) si o femeie (Charlotte Gainsbourg), o imagine superba si un pic explicita care pregateste lovitura de final: copilul celor doi, scapat de supraveghere, urca pe pervaz si atras de fulgii de zapada aluneca in gol. E premiza pentru tot ce urmeaza sa se petreaca in film, o introducere cu efectulul unei lovituri de caramida in capul spectatorului. Urmeaza apoi 4 acte sau capitole in care se desfasoara actiunea propriu-zisa. Primul, Grief, prezinta suferinta cauzata celor doi de pierdere. Ea petrece o luna in spital, El se acopera cu masca terapeutului si incearca s-o vindece pe Ea. Inca de la inceput manifesta o aroganta total nepotrivita refuzand urmarea tratamentului indicat de doctor si care ar fi calmat-o pe Ea si aplicand propria terapie, aceea de confruntare a fricii si epurare a durerii. In loc sa-i ofere confortul actului sexual conjugal el sondeaza abisul mintii ei dezechilibrate, jucandu-se cu anxietatea ei tot mai grava. Din discutii descopera ca frica ei are radacini adanci intr-un loc impadurit numit Eden, unde Ea se retragea inainte pentru a lucra la o teza de doctorat numita Gynocide, o lucrare care analiza mituri arhaice, semne de violenta asupra femeilor, vrajitoria etc, statuand ca "natura e cea care ii face pe oameni sa le faca rau femeilor." El hotaraste astfel s-o duca la locul de maxima anxietate.


In capitolul 2 - Pain - cei doi ajung in Eden, la cabana familiala, ca parte a terapiei prin confruntare cu frica. Ea e la limita normalitatii dar El preseaza si mai mult. Descopera ca ea e convinsa ca "natura e biserica Satanei" si ca totul a pornit de la un moment cand padurea ii plangea cu glasul copilului. El incearca s-o convinga ca gandurile sunt cele care distorsoneaza realitatea dar ajunge sa aibe propriile sale viziuni. Ea pare a fi vindecata si se poarta suspect de normal dar totul e spulberat cand El da peste o vulpe eviscerata care-l anunta cu voce umana: Chaos Reigns. Creepy stuff. Partea a treia - Despair (Gynocide) - reprezinta momentul de maxima intensitate a filmului. Descoperind cercetarile ei pentru teza, apoi ceva neplacut in autopsia copilului, o chestioneaza referitor la natura umana si afla ca Ea ajunsese sa creada ca femeile au ceva diabolic in ele: exact pe dos fata de ceea ce sustinea in lucrare. Din acest moment Ea isi pierde complet controlul si intreaga anxietate rabufneste sub forma de furie fata de El. Ultimul capitol - The Three Beggers - mi s-a parut si cel mai incalcit, numele apartinand unei constelatii fictive a carei aparitie anunta moartea cuiva. Probabil aceeasi denumire o poarta si trioul de animale salbatice - vulpea, caprioara si corbul - care par a fi martorii tacuti ai deznodamantului, deznodamant marcat de o mutilare sexuala si o crima.



Antichristul e astfel un horror psihologic-religios si de atmosfera, oferind teroare si disconfort prin cateva scene dure, dar in general captivand prin analiza terapeut-pacient. O atentie deosebita e necesara micilor chestiuni simbolice care apar pe parcurs, animalele din Eden - caprioara gestanta, corbul nemuritor, vulpea cu clopotel la gat - elemente din decor: vizuina vulpii, copacul uscat, podul. Filmul e lipsit complet de muzica, cu exceptia Prologului si a Epilogului (ultima scena) care amandoua ruleaza pe  Lascia ch'io pianga a lui Handel. Restul e doar sunet din natura, lugubru si deloc confortant. Von Trier utilizeaza si cateva tertipuri horror pentru a strani tensiune, cut-scene-uri bruste si zooming incet intr-un cadru fix care creeaza o asteptare insuportabila. Si la prima si la a doua vizionare mi s-a parut la fel de straniu. Modul de filmare e foarte personal, intim, cu camera in mana parca tragand cu ochiul in viata celor doi. Actorii joaca magnific niste roluri care nu cred ca sunt pe placul oricui. E unul din cele mai disturbante filme vazute, poate doar Exorcistul m-a deranjat mai tare, in schimb filmul lui von Trier e o lectie de cinema. Si e dedicat lui Tarkovsky. L-as recomanda numai celor care cred ca pot face fata.

Trailer.

18 comentarii:

  1. eu cred că o să îl amân pentru când o să vină la noi. am înţeles undeva pe la sfârşitul lui noiembrie. sunt extrem de curios să văd ce a ieşit.

    RăspundețiȘtergere
  2. Decembrie mai exact. Si cand te gandesti ca deja e pe DVD...

    RăspundețiȘtergere
  3. păi na, noi oricum suntem întotdeauna puşi la coadă. îmi aduc aminte că am vrut şi eu să îmi iau un film de akin (vroiam să îl am acolo în sertar), a trebuit o lună să îl caut în magazinele on-line şi să dau de el. la noi, nici dacă vrei să îţi iei un film original bun nu e prea uşor. :))

    RăspundețiȘtergere
  4. L-am vazut.

    Mi s-a parut destul de ciudat ca nu l-am simtit ca fiind horror.
    Prologul foarte frumos, desi cu o impresie de cliseu comercial, de reclama.
    M-a trimis cu gandul la Ultima ispita a lui Iisus.
    Destul de filosofic in final.
    Foarte bun filmul, dupa mine. Ma tot gandesc la el de cand l-am vazut.

    RăspundețiȘtergere
  5. E un horror atipic. Mie mi-a dat o stare de disconfort si tensiune specifica filmelor horror.

    RăspundețiȘtergere
  6. Mie mi-a dat o senzatie aidoma filmelor mai introspective, mai psihologice, sa zic asa. Iar fazele alea dure, violente, mi s-au parut a atrage atentia, un fel de tragere de maneca asupra unor limite atinse.
    Mi-a placut si ca a fost diferit, mai inovativ prin alternanta asta de real, basm, thriller etc.
    Cred ca cel mai important e ca mi-a ramas in minte, m-a provocat, si-a creat o identitate si m-a lasat pe mine sa aleg, la o adica, sa numesc cine e anticristul.
    In plus, mi s-a parut solemn, prin lipsa coloanei sonore si profund prin inceput si sfarsit.
    Am ramas suprins cat de multa lume il considera o porcarie. Inseamna ca tendinta filmelor de azi e cat se poate de clara spre atrofierea organului meditativ propriu. Si ma refer la filmele alea gandite, cu mesaj, cu expresivitate, cu actori si actorie, alea de arta.
    Ar fi interesant un sondaj pe blog de sondare a opiniei vizitatorilor, mai transant, de genul ti-a placut? da, nu.
    Banuiesc ca ponderea o sa traga mai mult spre nu.

    RăspundețiȘtergere
  7. Recunosc ca nici eu nu am rezistat ispitei si mi-am satisfacut curizitatea. "Antichrist" este cu siguranta cel mai "horror" film al lui Von Trier, dar scenele explicit de grafice nu dau deloc in gore ieftin si comercial.
    Poate ca scenele de violenta extrema erau sau nu necesare, nu pot sa apreciez, pentru ca imi e imposibil sa ma pun in pielea unei femei innebunite de durere.
    Lumea critica acest film pentru ca nu il intelege si mai trist e ca nici nu incearca. Sa ne amintim doar ca atunci cand a fost difuzat la noi, la Muzeul Taranului Roman, au iesit indivizi din sala porcaind pentru ca s-a permis difuzarea unei astfel de blasfemii in ziua de Rusalii...

    RăspundețiȘtergere
  8. @Stefan: chiar asta este: un film psihologic, introspectiv, care te pune pe ganduri. La care poti sta si medita asupra simbolurilor introduse de von Trier. E ca si cum el ar crea o religie a lui cu propria simbologie si probabil martiriu. Recunosc ca chiar si dupa a doua vizionare nu imi e clar la ce anume se refera Antichristul. Ma gandesc la interviul pe care l-a dat in EVZ unde spunea ca pana acum religiile au fost create de barbati si cum ar arata o religie creata de o femeie.

    Daca e sa discutam de moralitatea lui ar trebui sa ne gandim in primul rand ca cinematografia e o forma de arta, si dupa cum spune Oscar Wilde, arta e amorala:
    “Arta nu reflecta viata, ea il reflecta de fapt pe spectator.”
    “Scopul artei este de a dezvalui arta si de a-l ascunde pe artist.”

    Daca cineva vede imoralitate in filmul asta asta tine de el si nu de film.

    RăspundețiȘtergere
  9. @Dark Jade: e primul horror a lui von Trier, a incercat si el ceva diferit si i-a iesit. Cat despre scenele de violenta, sunt "dureroase" ce-i drept, dar de scurta durata. Sunt curios cum vad aia ce ies din sala un film ca Saw sau Hostel, unde sangele si intestinele sunt pe obiectivul camerei.

    RăspundețiȘtergere
  10. Si totusi, donmnu' Richie, care era faza cu pantofii copilului ? Lumineaza-ma te rog, altfel raman cu impresia ca scena foarfecii de la final mi-a traumatizat inutil prietena :))

    RăspundețiȘtergere
  11. O explicatie ar fi ca nu prea si-a iubit copilul si l-a cam "torturat". Poate si de aia a fost pasiva cand l-a vazut urcat pe fereastra. Sau poate era nebuna, schizofrenica, nu stia ce face. N-am priceput nici eu.

    RăspundețiȘtergere
  12. @Keyzersoze: scuzele mele prietenei tale. :)

    RăspundețiȘtergere
  13. "Cu coaie" vizuale, din "Seria" de...Arta Abjecta("categorie" inventata si relativ aberanta): italianul "Salo", englezescul "The Cook, The Thief..." si or mai fi si altele.
    Baiul, pentru ast privitor, e ca niciunu' nu "face frumos" cand e intrebat frumos si politicos: "De ce ar trebui sa vad/revad asta?"
    P.S.De vorbim de o "serie": "Posesiunea" lui Zulawski e singurul al carui "rost" il "vad.

    RăspundețiȘtergere
  14. Tocmai am terminat de vizualizat filmul. Abia asteptam sa se termine pentru a citi cateva comentarii pe net despre el....personal...nu am o parere definita despre acest film. Nu am mai vazut asa ceva, SOCHEAZA de-a dreptul, cel putin pentru mine, incepand cu partea a 3-a...eram total confuza...de fapt, sunt...nu am inteles de ce,cine, cum..in fine....tot ce-mi vine acum in minte e privirea ei, din timpul actului sexual, prezentat la inceput, privire indreptata spre copilul ce se pasea usor spre pervaz...sa inteleg....ca, desi, l-a vazut...ea nu a opus rezistenta placerii carnale pentru a-si salva...sufletul ... ?

    RăspundețiȘtergere
  15. La fel de confuz am fost si eu dupa prima vizionare. Pana acum l-am vazut de 3 ori si cred ca o sa-l mai vad de cateva ori pana sa intelg totul. Exact cum spui, privirea ei e cheia: de-acolo porneste vinovatia, si mai ales, sugereaza natura ei dubla, partea rea care exista in ea. Iti amintesti pozele cu copilul si papucii luati invers. Ea il chinuia pentru ca nu si l-a dorit niciodata, era facut cu un alt barbat. Abia dupa ce a murit copilul i-a simtit cu adevarat lipsa. Iar scena din final ar trebui sa aibe rol de ispasire sau chiar sinucidere cu mana altuia. Parerea mea.

    RăspundețiȘtergere
  16. din toate scenele si momentele indescifrabile ale filmului (pe care inca ma stradui s-al inteleg), cel mai mult ma intriga finalul. Ce reprezinta acele femei care il inconjoara si al caror chip este ascuns?? Ce reprezinta aparitia lor?

    si PS: e faiana dedicatia pt mr Tarkovsky, dar mie tot filmul ma facut sa ma gandesc doar la David Linch. Crazy stuff.

    RăspundețiȘtergere
  17. L-am vazut la TIFF si uite ce am inteles eu din el: Ea e mintea inferioara, superstitioasa, "credincioasa", condusa de emotii, iar El e intelectul sau ratiunea. Deci inferiorul si superiorul. Asta e parerea mea. Ce nu inteleg e care e treaba cu copilul. As avea si acolo niste idei, dar nu sunt bine formate. Mi-ar facea mare placere ca cineva sa ma contrazica sau sa fie de acord cu mine, pe baza unor idei rationale.

    RăspundețiȘtergere
  18. Filip: Uite aici mai multe idei pro si anti- Antichrist aparute pe acest blog: http://marele-ecran.blogspot.com/2009/10/fiind-baiet-paduri-cu-trier-am.html, http://marele-ecran.blogspot.com/2009/11/din-nou-antichrist.html si in fine http://marele-ecran.blogspot.com/2009/11/nu-stiu-ce-sa-zic.html

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.