marți, 24 martie 2015
Chappie (2015)
rating: Brainwash Error
Ca un entuziast al SF-ului ce nu se dezminte am hotarat sa-i dau o sansa lui Chappie sa ma surprinda. Nu aveam mari asteptari insa speram in sinea mea sa regasesc acel nivel de satisfactie si incantare pe care mi-l pricinuise District 9 in urma cu 5 ani. Asta in buna masura pentru ca ii admiram viziunea si competentele regizorale ale lui Neill Blomkamp si vroiam sa cred ca Elysium a fost o stangacie ori o cadere de forma din care, uite, copilul teribil al Africii de Sud urma sa iasa cu o executie ireprosabila si intr-un alt registru. N-a fost sa fie, din pacate, cu toate ca vizionarea Chappie s-a dovedit o experienta destul de agreabila. Probabil consistenta universului imaginat de Blomkamp in cele trei lung-metraje vizibil inrudite (toate fiind comentarii nevoalate la adresa unui viitor alternativ distopic cu radacini trasabile in prezentul politic actual, ca razboiul cu drone sau lupta de clasa, ori de data recenta, ca apartheidul) dezvaluie o anume repetitivitate in preocuparile artistice ale regizorului.
La fel ca District 9 si Chappie isi trage originea dintr-un scurt-metraj mai timpuriu. La fel ca District 9 si Chappie se petrece in Johannesburg si foloseste, cel putin la inceput, jurnale de stiri pentru a blura linia dintre realitate si fictiunea plauzibila in care urmeaza sa se desfasoare povestea. Comparatiile se opresc insa aici, cu toate ca acelasi Sharlto Copley e si protagonistul filmului mai recent. Aici intepreteaza, ajutat de tehnica motion-capture, un android politienesc inzestrat de un programator entuziast (Dev Patel) cu un “pui” de inteligenta artificiala care odata trezit la realitate va suferi din plin neplacerile faptului de a fi constient dar “diferit”. Subiectul ofertant - “I'm consciousness. I'm alive.” - desi deloc original, nu isi identifica potentialul dramatic (exista vagi apropouri la teme serioase ca autodeterminarea si moartea) ci se disperseaza intr-o versiune simplificata de Robocop scurt-circuitat cu bling-bling care, apropo, “mascheaza un manifest transhumanist de promovare a singularitatii tehnologice” (daca e sa dam crezare propagandei crestine conservatoare).
Partial responsabili, alaturi de Blomkamp, pentru lejeritatea tratarii subiectului sunt excentricii Ninja si Yolandi Visser (cuplul rap-rave Die Antwoord), care aici isi joaca propriile roluri de gangsteri neverosimili dar cu un bagaj impresionant de stereotipuri si maniere stradale. Dupa ce-i rapesc pe Chappie si pe creatorul sau pentru a-i folosi intr-un jaf armat aceastia brusc devin o familie surogat pentru bietul “copil” artificial, insa una care respecta sablonul: mama blanda (“It’s just a child”) - tatal dur si insensibil (“I’m gonna make you cool and tough”). Inconjurat de asemenea “profesori” stangaci si manipulativi, Chappie va absorbi, pe langa intreg Internetul(!), si un amestec “ereditar” de pseudovalori si false repere care-i vor da batai de cap atat in “implinirea” sa ca masina ganditoare cat si in respectarea principalei sale directive: “Chappie no crimes.”
Daca logica naratiunii lasa de dorit in multe privinte la fel fac si interpretii. Hugh Jackman e un villain de recuzita, poster al miscarii anti-AI, iar Sigourney Weaver o corporatista ce nu pare interesata de progres in nici o directie. Daca poti trece peste aceste aspecte filmul are totusi ceva de oferit: pe Chappie in postura de “reject”. Designul utilitar al androidului devine placut ochiului dupa ce Ninja si Yolandi il cosmetizeaza facandu-l mai “cool”. Sharlto Copley il insufleteste fizic remarcabil de bine si-i construieste o personalitate curioasa, naiva si usor caraghioasa. Apoi scenele de actiune sunt vizual impresionante, realiste si necompromise pentru un rating mai bland. Efectele sunt ireprosabile, ritmul bun, cu momente de umor si relaxare, specifice unui film de vara. Doar muzica lui Hans Zimmer, intotdeauna impresionanta, aici abia se remarca inghitita de playlistul cu piese Die Antwoord. In concluzie, daca-ti poti decupla creierul de la absurditatea finalului, Chappie poate fi chiar un film simpatic.
Trailer
Categorii:
Made in Hollywood
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
ha!
RăspundețiȘtergerece se intampla la final?
se transforma in Pinocchio?!