miercuri, 13 noiembrie 2013
Astazi: Documentar si adevar
"Consider ca nu exista documentar adevarat. Chiar si la documentarul observational, realizatorul intra cu camera in spatiul personajului. Filmandu-l, ii schimbi viata intr-un anumit fel. Intrand in intimitatea personajului, acesta ajunge sa faca niste lucruri influentat de relatia pe care o are in acel moment cu operatorul si camera lui. Chiar daca uita la un moment dat ca tu esti acolo, de fapt, nu uita total. Personajul nu va fi influentat doar daca doarme, daca este handicapat si nu-si da seama sau nu stie ca este filmat, dar aceste situatii creaza mari probleme morale, pentru ca filmezi fara acordul celui in cauza. (...) Cand alegi un cadru, ai exclus ceva, cand alegi un fragment de realitate, ai exclus alte fragmente. La aceasta se adauga modul in care insirui aceste fragmente si comentariul pe care il pui. In permanenta alegi, iar prin alegerea mea, de fapt, eu manipulez. Realitatea are atatea fatete si este atat de complexa, incat prin simpla mea alegere eu ghidonez privitorul spre ceea ce vreau sa spun. E doar privirea mea, nu e o privire universal valabila, nu e privirea lui Dumnezeu. Nu poti sa privesti realitatea decat cu subiectivitate, chiar daca zici ca esti obiectiv".
(Anca Damian)
"Documentaristul are o mare problema, aceea ca trebuie sa se "vada" cat mai putin. Cand vrea sa fie "vazut", trece pe eseu, jucarie filmica; cand vrei sa te vezi, falsifici un pic si oamenii nu te cred, nu merg cu tine: asista la reprezentatie."
(Laurentiu Damian)
"In filmul romanesc actual se poate observa ceva foarte interesant: fictiunea este orientata spre realism accentuat si narativ, unde importante sunt povestea si jocul actorilor, iar in documentar isi face loc foarte puternic, in mod paradoxal, viziunea personala a autorului. Se pune intrebarea: cand si cat ai dreptul sa recreezi realitatea? Atunci cand vezi o scena, care este importanta pentru filmul tau si nu vrei sa o pierzi, mi se pare absolut firesc sa o recreezi identic pentru a-ti construi povestea. Astfel, documentarul devine fictiune, in care personajele isi joaca propriul rol."
(Adina Pintilie)
Pentru alte dialoguri pline de seva despre dilemele autorilor de film documentar, procesul de creatie si istorii inedite din lumea filmului, veniti diseara de la 18.30, la Carturesti (Mercy), pentru lansarea volumului Documentar si adevar de Lucian Ionica. 13 dialoguri cu cineasti importanti, 13 intalniri de exceptie, pe 13 noiembrie (hai ca mi-a iesit si o rima!). Cu aceasta ocazie va fi proiectat si filmul Adinei Pintilie, Nu te supara, dar... (2007, 50 min.)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.