marți, 18 iunie 2013

Pitch Black (2000) - a story of redemption

'Three Suns. Bloody Hell.'

rating: Colectabil pentru fani

"Got it all wrong, holy man. I absolutely believe in God... And I absolutely hate the fucker."



La prima vedere Pitch Black pare un film horror SF absolut conventional, o clona Alien care se ridica mai sus de celelalte clone prin calitatile vizuale si prezenta unui anti-erou, Riddick, care desi ar trebui teoretic detestat datorita ferocitatii sale si a dispretului pentru ceilalti, reuseste cumva sa se faca placut prin inteligenta, duritatea si capacitatea instinctuala de supravietuire. Si, bineinteles, prin faptul ca poseda niste ochi metalici absolut memorabili. Lasand insa deoparte caracteristica horror a povestii si cadrul SF in care aceasta se desfasoara, filmul lui David Twohy pare sa contina si un substrat destul de religios si de incarcat de simbolism, acesta imbracand elementul central al scenariului care este, cred eu, mantuirea personala.

Lucrul e oarecum sugerat de prezenta intre pasagerii navei a unui imam insotit de fii sai intr-o calatorie spirituala, un pelerinaj catre New Mecca. O defectiune tehnica insa ii arunca pe toti pasagerii intr-un adevarat iad cosmic, o planeta inospitaliera care privita de sus arata ca o mare de foc. Mai tarziu aflam ca e arsa de 3 sori care odata la 22 de ani intra intr-o eclipsa stranie ce-i provoaca un intuneric total iar la adapostul noptii o specie de pradatori iese la suprafata pentru a vana supravietuitorii. Privit din punct de vedere stiintific lucrurile nu prea au sens: evolutiv, e greu de crezut ca niste fiinte nocturne pradatoare ar fi putut evolua pe o planeta care nu cunoaste noaptea decat o data la 22 de ani, iar astronomic e cam greu de imaginat un sistem cu 3 sori, o planeta care suporta viata/atmosfera si un gigant gazos de tip Saturn care sa intre intre ele.. Privind insa planeta ca un loc straniu cu rol simbolic de purgatoriu sau iad in care niste suflete urmeaza sa fie torturate de niste demoni ai noptii, toate iregularitatile astea nu mai conteaza.




Desi initial pe planeta asolizeaza 13 indivizi (inclusiv navigatorul deja ranit mortal si strainul supravietuitor dintr-un alt container impuscat accidental de Zeke) destul de repede se orienteaza atentia catre doar 3 dintre ei: Riddick (Vin Diesel), Johns (Cole Hauser) si pilotul Carolyn (Radha Mitchell). Exista cateva momente in care cele trei personaje sunt superb conturate ca personalitati ambigue moral, cu secrete ascunse, individualiste si lipsite de scrupule. Poate si datorita sexului ei, Carolyn apare cumva mai simpatica si mai umana decat cei doi barbati dar nu trebuie uitat ca in momentele ce preced aterizarea ea a sacrificat 3 sferturi din pasageri pentru a scapa de “balast” si era cat pe ce sa-i arunce pe toti. Johns -’the blue-eyed devil’- e chiar mai egoist decat ea, pastrand morfina pentru adictia lui in loc sa-i usureze moartea navigatorului iar in plus e las si duplicitar, pozand in om al legii dar fiind in realitate un vanator de recompense. Riddick e cel mai sincer dintre toti: “Richard B. Riddick. Escaped convict. Murderer.” Nu-si ascunde nici faptele, nici gandurile, dar cruzimea lui insinuata e mai degraba o strategie de supravietuire invatata in puscarie decat rodul unei gandiri de psihopat: “All you people are so scared of me. Most days I'd take that as a compliment.

“Mantuirea” de care vorbeam la inceput trebuie cautata in destinele celor 3 personaje. Pusi in situatii de viata si de moarte fiecare din ei actioneaza in mod diferit. Johns se orienteaza imediat spre o alianta cu cel mai puternic membru al grupului - Riddick - si e dispus s-o sacrifice pe cea mai slaba, tanara Jackie, pentru a tine creaturile departe de grup. Prin urmare soarta lui e pecetluita simbolic fiind el cel sacrificat si devorat de creaturi. La polul opus, Carolyn descopera in ea “sacrificiul de sine” ca singura solutie de izbavire si se pune in primejdie intai pentru imam iar apoi pentru Riddick, fiind smulsa din bratele lui chiar cand spunea ca nu se va sacrifica pentru el (desi gestul ei chiar asta implica). Poate si de asta “moartea” ei nu e la fel de explicita ca a celorlalti fiind mai mult o “inaltare” la cer in ghearele uneia din creaturi. Subtil, nu-i asa?


Riddick e cel care “supravietuieste” masacrului - asa cum ne asteptam, fiind si cel mai calificat s-o faca - insa asta pentru ca pierde sansa la mantuire atunci cand decide sa-i abandoneze pe ceilalti si cand gestul altruist al lui Carolyn ii salveaza lui viata. Tot ce-i ramane unui astfel de razvratit fara frica de D-zeu si obisnuit sa traiasca de capul lui e sa paraseasca purgatoriul respectiv renuntand la ceea ce-l definea pana atunci, identitatea: “Tell them Riddick's dead. He died somewhere back on that planet.” E ca si cum soarta lui a ramas indecisa primind dispensa pentru o vreme. Desi ma indoiesc ca la vremea lui Pitch Black spera sa produca niste continuari, se pare ca industria l-a corupt imediat si vom avea o trilogie. Vom afla probabil in al doilea sequell din serie, Riddick, daca furianul a invatat ceva sau nu.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.