joi, 29 octombrie 2015

Lumea e a mea, la Timișoara


Are mama o fetiţă frumuşică foc
Sprintenă şi hărnicuţă, subţirică la mijloc
Noaptea cu toc, la şcoală părul prins în coc
În loc de loc de muncă alege un băieţel cu tată de top


Ţelul ei în viaţă e să apară la TV
Sa râdă toată ţara de vedeta care e
(...)
Asta-i pentru Roxana şi pentru Tatiana
Şi fetele cu ML din toată ţara

(CRBL & Ruby)
                               

'Larisa e o adolescentă ca oricare alta din Constanța. Vrea multe de la viață: bani, "valoare", popularitate și respect. Și acum, fiind îndrăgostită, va face totul pentru a le obține. Lumea e a mea este un film colorat și amar, viu și strident, despre revolta inutilă a unei generații pentru care notorietatea se măsoară în vizualizări pe Youtube și like-uri pe Facebook ' (așa începe comunicatul din partea echipei filmului).

Mi-a plăcut cum joacă protagonista Ana Maria Guran. Transmite o energie care amintitește de Adele din La Vie d'Adele. Nu mi-a plăcut cum au jucat unii din artiștii profesioniști. În rest, actorii tineri, 'non-profesioniști', aflați la primul rol pe marele ecran (triați după un lung proces de selecție) sunt autentici și livrează ce trebuie (partea mișto e că, la spectacolul de gală de la Timișoara, vor veni actorii tineri).


Lumea e a mea e cu și despre liceeni, dar nu vă gândiți la Liceenii varianta 2.015. După vizionare, înțelegi de unde vin sfaturile recente pentru eleve ale (ex)secretarului de stat în ministerul educației: "Pieptul în față, dosul în spate și să leșine băieții".

Avem un tablou destul de corect al eșecului educației și al familiei. Toate aceste 'instituții' și-au pierdut parcă orice legătură cu noua generație. Deși replicile mamei și ale directorului școlii sună fals și alunecă deseori în clișeu, până la urmă funcționează, pentru că arată automatismul gol al relațiilor lor cu tinerii. Ei reprezintă autoritățile care și-au pierdut orice autoritate (mai ales autoritatea morală care emană din caracter, integritate, decență). Singura punte între generații e reprezentată de o bunică muribundă.

Lumea e a mea e o lume fără bun-simț. În timpul vizionării m-a deranjat tocmai lipsa oricărei lumini/speranțe în film, a unui personaj-reper, dar la final am înțeles opțiunea tânărului regizor Nicolae Constantin Tănase (n-are încă 30 de ani), aflat la debutul în lungmetraj (trivia: e fiul regizorului Dinu Tănase).

„Lumea e a mea a pornit ca un scenariu de licență al scenaristei Raluca Mănescu, cu care am lucrat la toate scurtmetrajele de până acum. Inițial, povestea urmărea trei adolescente şi prietenia lor, şi mi-a plăcut emoția şi energia pe care o dezvoltau personajele şi situațiile în care erau puse fetele. Am crezut că e necesar un film despre maturizare în peisajul românesc, un film care să vorbească despre adolescenții de azi fără să îi judece. Nu am vrut să fac un film social, unul care să descrie o realitate cotidiană şi să rămână distant, ci am vrut să pătrund cât se poate de mult în intimitatea acestor fete, să le descopăr dorințele şi visele, să le înțeleg fiecare decizie”, spune regizorul.


Filmul a avut premiera mondială la TIFF 2015, unde a și câștigat Premiul de debut în Zilele Filmului Românesc. Filmul a mai câștigat Mențiunea specială a juriului în competiția East of the West a Festivalului de la Karlovy Vary și Trofeul Anonimul International Independent Film Festival. Tudor Giurgiu este unul dintre producători. În afară de piesele vedetei pop Ruby de pe coloana sonoră, muzica este realizată de Vlaicu Golcea.

Luni, 2 noiembrie, de la ora 19, filmul are o premieră de gală la Filarmonica din Timișoara, sala Capitol. La proiecție vor participa regizorul Nicolae Constantin Tănase, actrițele Ana Maria Guran, Oana Rusu, Ana Vatamanu. Biletele sunt disponibile la Filarmonica “Banatul” luni, miercuri și vineri, între orele 14.30 și 19.00, iar marți și joi între 10.00 și 13.30. De asemenea, biletele pot fi achiziționate și online.


Concurs: Marele Ecran are de dat două invitații duble la film dacă ne povestiți aici pe scurt o amintire din liceu (chiar dacă încă sunteți la liceu :). O amintire care ar fi putut deveni subiect de film.

Update: prin generozitatea Transilvania Film, vom oferi 3 invitații-duble la proiecția de gală de luni, pentru Ami Amelia, Andreea Ioana și The Unholy Two. 

8 comentarii:

  1. as putea sa va povestesc niste chestii cand aveam o afacere cu motivari, care s-a terminat destul de naosl pt mine, am luat o bataie de am ajuns in spital ... dar nu intru in detalii aici din motive obiective ;)

    RăspundețiȘtergere
  2. suntem mai curiosi de detaliile afacerii cu motivari, suna ca un model interesant de start-up :)

    RăspundețiȘtergere
  3. iti povestesc personal, cand imi dai invitatia :))

    RăspundețiȘtergere
  4. Amintire de film, hmm. Total, balul bobocilor :))! Imi doream asa mult sa particip, iar mama era total impotriva, "Nu e potrivit, te vede atata lume, daca dai gres, o sa regreti, NU,NU,NU!". Ok, nu particip, dar macar imi rezerv un moment al meu de a canta intre probe. Zis si facut. Repetitii intense, prof de canto supersolicitat, chitaristi, totul ca la carte numai pentru momentul meu. Pana in seara in care n-a fost exact cum ma asteptam. Haos total, lume incurcata, oameni suparati, plansete. Din doi chitaristi, am ramas cu unul singur, celalalt plecase acasa, era obosit :)). Ghinion, chitaristul asta era doar background, celalalt facea toata treaba. Panica, am intrat pe scena plangand :)) , am incercat printre lacrimi sa scot doua sunete, pana cand publicul si-a dat seama ca e vorba despre melodia "Rihanna-Take a bow", moment in care au inceput sa tipe si sa cante odata cu mine. Am fost trista pentru intrare, dar am ramas uimita de reactia lor. Ma asteptam la rasete, mistouri, dar a fost total invers. Sigur n-am sa uit asta !

    RăspundețiȘtergere
  5. Una din cele mai frumoase amintiri din liceu este balul bobocilor. In primele saptamani din clasa a9-a imi placea foarte mult de un coleg, sentimentul fiind reciproc astfel incat dupa o scurta perioada am ajuns sa fim impreuna. Eu imi doream foarte mult sa particip la balul bobocilor si i-am spus ca merg la preselectii si sa vina cu mine. Initial nu a vrut dar cand s-a gandit ca as putea dansa cu altcineva si-a facut aparitia la preselectii (eu nu stiam si am ramas socata vazandu-l pe scena). Initial am fost speriata ca nu cumva organizatorii sa il aleaga pe el si sa fiu pusa in postura de a-l vedea dansand cu o alta fata. In final soarta a ales sa fim chiar parteneri la bal. Din nefericire noi ne-am despartit dupa putin timp si a fost un chin sa dansez cu fostul meu iubit si totusi sa facem sa para ca exista o conexiune intre noi. In seara balului am ramas fara cuvinte fiind amandoi foarte aranjati. Totul a decurs foarte bine si lumea a simtit conexiunea dintre noi dar la sfarsitul balului nu am apucat sa ne vedem foarte des, iar el avea sa imi spuna ca vrea sa ne impacam. Ne-am intalnit a doua zi si mi-a spus ca nu poate sa stea fara mine si ca vrea sa ne impacam. Acum sunt clasa a 10-a si sunt impreuna cu el de 1 an si o luna.

    RăspundețiȘtergere
  6. Răspunsuri
    1. Asteptam numele tau complet si o adresa ta de e-mail unde sa-ti comunicam detaliile. Merci!

      Ștergere
    2. Ghiorghescu Ioana Andreea, d.deeaa2@yahoo.com

      Ștergere