marți, 20 septembrie 2011

Serban Huidu:"Cronica e un fel de Seinfeld"

CRONICA DE FILM, CU SERBAN HUIDU


Ca sa folosesc un cliseu din televiziune, Serban Huidu "nu mai are nevoie de nicio prezentare". Si totusi...Carcotasul ne-a dezvaluit o latura pe care prea putini i-o cunosc. Aceea de consumator inrait de cinema.
In interviul acordat via telefon (conversatia a durat 38 de minute, timp in care Serban a executat cel putin o parcare) vorbeste despre filmele pe care le-a vazut de 7 ori, despre replicile sale favorite, despre admiratia pentru Di Caprio si despre asemanarea cu Woody Harrelson. A! si despre alt motiv, in afara de radio, pentru care s-a trezit, timp de o saptamana, la 5 dimineata.


Lucian Mircu: Care e prima ta amintire legata de cinema?

Serban Huidu: E cu Chaplin o secventa care se dadea pe vremea lui Ceasca la Teleenciclopedia. Cea mai misto scena e cand omul face un automatism: mananca si da din umeri. Modern Times se cheama filmul.

L.M.: Dar ce ai vazut prima oara la cinema?

S.H.: Am fost la Patria parca, dar nu mai tin minte filmul.

L.M.: Care sunt eroii cu care ai crescut?

S.H.: Robert de Niro e unul. Woody Harrelson - desi mai tarziu un pic, cand aveam 14-15 ani.

L.M.: Din perioada Natural Born Killers, asa-i?

S.H.: Da, si multi zic ca seman cu el. Unde seman cu el? Ca e blond. A mai fost Tom Cruise, cu ochelarii lui...Pe urma Nasul, Kramer contra Kramer. Adica Dustin Hoffman si Al Pacino.

L.M.: Dar personaje?

S.H.: Din Nasul, Taxi Driver si cam atat.

L.M.: De cate ori ai vazut Nasul?

S.H.: De enspe mii de ori.

L.M.: Te intreb pentru ca l-ai intruchipat pe Brando atat de bine si se vedea ca iti face placere sa joci rolul asta.

S.H.: Da, pentru ca l-am vazut de foooarte multe ori. N-as putea sa zic de cate ori. Iar cand l-am facut pe Brando (in promourile din 2009 pentru Cronica), am vazut filmul intr-o seara de 7 ori. Si de 7 ori l-am vazut cu frate-miu (Vlad Huidu, regizor de lumini) ca sa vada cum pune lumina. Sa stii ca, desi totul pare in penumbra in film, sunt foarte multi kilowati de lumina.

L.M.: Incredibil! Te-ai uitat de 7 ori doar ca sa vezi cum e lumina?

S.H.: Da. Si ca sa vad cum il joaca pe Nasul. (isi schimba vocea brusc si declama cu accent italian) You give me no respect!

L.M.: Stii ca si-a pus niste vata in gura ca sa vorbeasca asa...

S.H.: Si eu. Am avut doua rulouri. Le-am luat de la medic, de la stomatolog.

Fun Fact: In timpul filmarilor pentru promourile cu Clanul Carcotasilor, Serban a aparut la KissFm deghizat in Godfather. Nu a fost recunoscut de niciun coleg, desi s-a plimbat minute bune pe holurile radioului.






L.M.: In afara de Nasul, ce filme ai putea sa vezi tot asa, in bucla? Filme care te fac sa te simti bine?

S.H.: Taxi Driver, evident. O sa razi, Top Gun. Si Kramer contra Kramer, pentru ca e din viata.

L.M.: Deci in continuare astea au ramas?

S.H.: Au fost obsesia mea. Sunt mult prea mari. Mai tarziu au fost si altele bune, dar nu mai bune. De exemplu Philadelphia.

L.M.: Replici favorite?

S.H.: "You show me no respect" (rade). Si mai am o replica favorita dintr-un film care la mine e number one, facut de Kusturica: Underground, varianta de 5 ore jumate. Aia e misto. Am vazut-o pe Arte. O dadeau dimineata, la ora 5. Ma sculam la 5 sa vad filmul. Si am vazut o saptamana Underground de sapte ori. E acolo o replica cutremuratoare: "Un razboi nu e razboi pana un frate nu-si omoara fratele". Aia replica!

L.M.: Exista filme care te-au inspirat? Sau care chiar sa-ti schimbe viata?

LinkS.H.: Zbor deasupra unui cuib de cuci (Milos Forman, 1975). E mult mai actual acum dupa ce m-am lovit la cap. Nu ca as fi nebun, dar e mai actual (rade).

L.M.: Apropo de perioada asta, inainte de accident scriai pe blog ca te-a impresionat Revolutionary Road. Dupa accident, ai mai vazut ceva care sa te impresioneze la fel de puternic?

S.H.: A fost faza tare. Primul film dupa accident a fost unul cu Liam Neeson (Unknown), care era un fel de asasin platit. Si cand am intrat in sala, am nimerit fix cand cade ala din masina, se loveste la cap si se trezeste conectat la aparate in spital, cu amnezie. Zic: "Ia uite la ce film ma duc eu". Am vrut sa ies (rade)...

L.M.: Home-cinema sau cinema?

S.H.: Cinema clar. De departe. Are un alt feeling. E alt sunet, alt miros. Pana si mirosul ala de floricele e ceva...

L.M.: Care-i ultima chestie pe care ai vazut-o la cinema?

S.H.: Am scris si pe blog, prostii aia cu As vrea sa fiu in locul tau.

L.M.: Tu poti sa vezi filmul linistit sau esti bruiat de fani?

S.H.: Mai, nu. La cinema nu ma vad, ca e intuneric.

L.M.: Iti place sa rontai ceva la filme?

S.H.: Da, dar nu e un must. Adica nu trebuie neaparat sa...Ti-am zis, face parte dintr-un stil de viata. Mirosul ala de floricele.

L.M.: 3D sau stilul clasic?

S.H.: Clasic. 3D-ul te omoara. Am vazut Avatar si nu m-a impresionat. Adica e misto cum l-au filmat in 3D, dar ma durea un cap, ooh!

L.M.: Cum cauti filmele? Dupa regizori, dupa gen, dupa actori? Sau suni un prieten - am inteles ca si Pustiu e cinefil?

S.H.: Dupa actori, in general. Si dupa regizori. Dar vad si multe filme proaste. Sunt un fel de (isi schimba din nou vocea, acum pe modul feminin-pitigaiat) Irina Margarina Dristor, ca si ea vede atat de multe filme proaste! (revine la vocea normala) Irina Margareta Nistor e una din persoanele care mi-a zis ca seman cu Harrelson. Ea, Gianina Corondan si un prieten de-al meu din Viena. Da, e falcos, ok! (striga cuvintele ca la Cronica, atunci cand se preface revoltat) DAR E BLOND SI ARE OCHII ALBASTRI!!!










L.M.: Comicul tau favorit?

S.H.: Robin Williams.

L.M.: Am citit ca l-ai si intalnit si ai stat un pic de vorba cu el.

S.H.: Da. L-am intalnit conjunctural, nu era ceva programat. A fost ceva foarte misto pentru mine.

L.M.: Serialele sunt la moda - si nu ma gandesc aici la Narcisa Salbatica. Uite, chiar la noapte se dau premiile Emmy. Tu mai ai timp pentru seriale?

S.H.: Mai am. Mi-a placut foarte mult Seinfeld. Si mie si lui Misu. Dealtfel Cronica e un fel de Seinfeld. Alte emisiuni sunt un fel de Married with children, un fel de Al Bundy. Adica e loc de umor pentru oricine. Mi-a placut Friends. Si ala, primul, ala din Coreea...MASH a fost un superfilm. Cred ca americanii au angajati si psihologi pentru ca sunt foarte multe chestii pe care le gasesti in realitate.

L.M.: Cel mai in voga serial acum e Game of Thrones, apropo de ultima voastra campanie, cu cavalerii.

S.H.: Ala cu Tudorii?

L.M.: Nu, e o fantezie medievala. Nu e istorie reala. Dar e foarte fain ca realizare, ca tot...

S.H.: Bine, ma uit. Ii dau o sansa.

Fun fact: La recentele filmari pentru cele 11 promouri video au participat 200 de oameni, de la 5 dimineata si pana tarziu in noapte. S-a filmat in studiourile Castel Film, cu un buget minuscul - daca raportam la cat de cinematografic arata produsele finale (se pot viziona pe pagina de Facebook a Cronicii).


L.M.: E acum vreun film pe care il astepti?

S.H.: Sunt curios cum a iesit Ghost Rider, facut la Castel Film. Astept sa vad si ii zic dup-aia lui Ursu daca e bun sau rau. Ursu e prietenul meu din liceu si e acuma sef la Castel. De exemplu la Anaconda l-am sunat si i-am zis...(rade) Nu vrei sa stii ce i-am zis! In schimb, Cold Mountain a fost altceva. A luat si Oscaruri multe.

L.M.: Cel mai bun film romanesc dintotdeauna?

S.H.: Cred ca Nae cu Filantropica. De departe. Mai e unul foarte bun, se cheama Reconstituirea. E cu Mihaita si Gaitan, de Pintilie. Dar iti trebuie un anume mood. E strange, e...foarte bun.

L.M.: Dar pe astia mai noi nu i-ai vazut? Puiu, Porumboiu?

S.H.: Ba da. Porumboiu e foarte ancorat in realitate. Foarte bun ca scenariu. Dar ca realizare mai trebuie ceva. Trebuie o combinatie intre Muntean si Porumboiu. Ar iesi un film smecher. Muntean e foarte bun la realizare si Porumboiu la scenariu.

L.M.: Cristi Puiu sau Porumboiu?

S.H.: Porumboiu.

L.M.: Tarantino sau Kusturica?

S.H.: Kusturica. Da’ si Tarantino e smecheeer...

L.M.: Scorsese sau Lars Von Trier?

S.H.: Scorsese.

L.M.: Cinema american sau european?

S.H.: American clar. Americanii pot sa faca filme ca europenii. Europenii nu pot face ca americanii never-ever. Americanii, cand vor, fac si filme profunde, dar sunt foarte bine realizate. Europenii n-au cum…

L.M.: Sa stii ca e un regizor danez acu, Nicholas Winding Refn il cheama, care s-ar putea sa te contrazica. A facut un film, Drive, foarte american...

S.H.: Si rusii fac. Nu e acelasi lucru. Ca si copia si originalul. E un film european de tv cu Max Von Sydow (The Night Visitor, 1971) in care el joaca rolul unui tip normal care e inchis in puscarie pe nedrept. Si el evadeaza din puscarie si ii omoara pe toti care n-au depus marturie. Si intr-un final -finalul e bestial- cand il cauta politia in celula, el…era acolo. Problema e ca din halat, din gluga, iese un papagal al celui pe care l-a ucis. Beton. Deci imi plac multe filme europene dar nu se compara cu americanii.

L.M.: De ce crezi ca filmul romanesc, asa premiat pe dincolo, trece aproape nevazut in tara?

S.H.: Pentru ca afara filmul romanesc e exotic. Pentru noi un scenariu bun e un scenariu bun. Pentru ei e extraordinar. De exemplu, Underground a luat Palme d’ Or. N-a luat Palme d’Or ca l-au inteles. A luat pentru ca era exotic si pentru ca era razboiul din Iugoslavia. Dar filmul e mult, mult, muult mai profund. E un film despre o prietenie. Un prieten i-a luat celuilalt tot: nevasta, libertate, viata, tot! Ba, TOT! Si la final, cand il vede mort, plange ca un copil. Pentru ca in Balcani nu e importanta familia, in schimb prietenii sunt mai ca fratii. Deci de-aia sunt premiate filmele romanesti: pentru ca sunt exotice.

L.M.: Iti vine in minte vreun titlu de film care se potriveste Romaniei actuale? Zbor deasupra unui cuib de cuci?

S.H.: Si ala, dar ar mai fi unul. Stai sa ma gandesc...Un dezastru frumos. Aia e.

L.M.: Sunt personaje mioritice despre care ai vrea sa vezi un film?

S.H.: As vrea. Despre Jiji. E personaj de film claaar.

L.M.: Personajul lui Dezbracatu seamana un pic asa cu reporterul ticnit Borat.

S.H.: Da, dar e mai tare! (rade)

L.M.: Ai vedea un film cu Dezbracatu in genul facut de Sascha Baron Cohen?

S.H.: E cam departe. Sascha e foarte bun. Dar Dezbracatu e mult mai mult decat Borat.

L.M.: Ce personaje iti place cel mai mult sa joci?

S.H.: Dan Diaconescu, Base, Jiji...Om vedea, stai sa-mi revina vocea.



L.M.: La ce te uitai la televizor inainte sa existe Cronica Carcotasilor?

S.H.: La MASH. Si la ProTv cam tot.

L.M.: La ce te uiti acum la televizor cand nu vanezi balbe?

S.H.: La HBO, National Geographic si intr-un timp ma uitam si la Discovery pana sa bage masini, choppere si alte alea.

L.M.: Dar baietii tai (Rares de 4 ani si Mircea de 2 ani) ce ai vrea sa vada?

S.H.: Minimax deocamdata.

L.M.: Cu ce filme ai vrea sa creasca?

S.H.: Vrajitorul din Oz, Chaplin, Buster Keaton, de-astea. Clasice.

L.M.: E la moda ca vedetele de televiziune sa apara in filme, vezi Oreste. Tu ai primit vreo oferta?

S.H.: Da. Dar daca ar fi sa joc, ar fi cu toti din Cronica. Adica Misu, io, Dezbracatu...Am avut o propunere. Nu s-a realizat, dar e ok. Ne-a zgandarit. Si promourile de acum, mai rau.

L.M.: Daca Misu e George Clooney, tu cine esti?

S.H.: Mie imi place foarte mult Di Caprio. Nu pentru ca e frumos, ci pentru ca e bun actor. Putina lume stie: a jucat intr-un film care se cheama Jurnalul unui jucator de baschet (The Basketball Diaries, 1995). E bestial filmul! E despre un tip dependent de heroina. Il baga intr-o camera cu un negru si face o criza. Sa vezi cum joaca. A mai jucat intr-un film (What's Eating Gilbert Grape, 1993) unde era fratele mic si handicapat al lui Johnny Depp, mancati-as ochii! Pe urma in altul (This Boy's Life, 1993) unde l-a jucat pe baiatul vitreg al lui De Niro. Ce rol! Daca ma intrebi de actori favoriti, mai e Brad Pitt. In Seven, scena aia unde il impusca pe ala in cap, joaca de rupe.



L.M.: Di Caprio s-a ridicat mult ca joc dupa ce a inceput sa lucreze cu Scorsese. Shutter Island, Revolutionary Road...

S.H.: Auzi, la Revolutionary Road am ramas in sala, eu cu nevasta-mea. Am intrebat-o: "Auzi, divortezi tu sau eu?". (rade sanatos, dar numai dupa un moment de pauza care semnaleaza ca filmul chiar i-a dat de gandit cu privire la soarta cuplului modern). E aici o chestie. Femeile se ascund in spatele familiei, dar nu isi asuma ca au gresit, ca s-au ratat intr-un fel. Nu e neaparat cineva de vina, dar trebuie sa iti asumi, sa te ierti, nu sa zici ca n-a fost nimic. Bine, asta a fost o concluzie sumbra. E un film pentru cei care vor sa se insoare. La noi e cam tarziu. Ala, Mananca, Roaga-te, Iubeste (Eat Pray Love, 2010) e un rahat. Fata aia a facut foarte multi bani exploatand neputinta femeii.

L.M.: La Cronica esti actor, scenarist, regizor. Am putea vedea vreodata Cronica Carcotasilor - Filmul?

S.H.: Da, dar sa stii ca nu sunt singur. E o echipa in spate. Mare. Sincer, eu as vrea. Trebuie scenariu, trebuie regie, cred ca avem si unde sa filmam (chicoteste)...



L.M.: Am fost in platoul Cronicii, la prima emisiune din noul sezon. Am vazut ca, dincolo de presiunea filmarilor, care se fac in regim de live, toata lumea rade. M-a impresionat faptul ca de la realizatori si pana la sunetisti toata lumea din platou rade. Cum se face ca inca va mai distrati?

S.H.: E simplu: pentru ca ne place. Cand nu-ti mai place te lasi, o lasi, pa!

*

Pentru cei care au fost plecati pe Marte sau sufera de amnezie temporara: Cronica Carcotasilor a revenit la PrimaTv, in formula completa. Ca de obicei, miercurea, pe la 8.

8 comentarii:

  1. ce bine ca mi-a zis SH ca dicaprio nu e doar frumos, si ca are si talent. dar vai! si ca a jucat in filme bune si cand a fost pustan? incredibil!
    cum le zice? basketball diaries, what's eating gilbert grape?

    please, tell me more oh great one

    nu stiu de ce m-am enervat asa citind acele comentarii. sunt sigur ca e de treaba tipul, dar sincer...

    RăspundețiȘtergere
  2. @Kolcs: Acuma, nu ca vreau sa-i iau apararea, dar omul isi zice si el parerea despre filme, ca intr-o discutie amicala. Nu se da specialist. E doar consumator.

    Dar, ca sa-ti raspund mai la subiect, eu unul nu am stiu de Jurnalul unui baschetbalist pana la interviul asta, oricat de ciudat ar parea. Si ma dau connaiseur.

    Cred ca toti am avea ceva interesant de aflat de la alt
    pasionat de cinema (atata vreme cat acela nu se uita numai la filme cu Steaven Seagal). Ca sa-l parafrazez pe intervievat, "e loc pentru oricine" in dragostea de cinema.

    In rest, Marele Ecran nu raspunde pentru parerile exprimate de SH si nu e neaparat de acord cu ele. De exemplu, faza cu filmul european: eu cred ca, la capitolul industrie, americanii sunt clar deasupra tuturor, dar creativitatea e alta discutie.

    RăspundețiȘtergere
  3. Doamne,daca ar durea prostia.....cati oare s-ar tara ca serpii?!!!!? E plina lumea de ei si de frustrati.....!

    RăspundețiȘtergere
  4. nu am criticat marele ecran, e un interviu foarte reusit si va felicit.

    si stiu ca omul isi da doar cu parerea, si cum zioeam si mai sus, stiu ca nu ar trebui sa ma enervez, dar era ceva in formulare, care nu stiu...in scris cel putin pare atat de fucking condescending. de parca nu ar vorbi unui critic de film care scrie pe un blog citit in mare parte de cinefili inraiti.

    steven seagal face la fel de mult parte din cinematografie ca si kubrick

    RăspundețiȘtergere
  5. Steven Seagal e un mare om. Aproape la fel de mare ca JCVD. Si nici macar nu glumesc. Practic mi-a influentat copilaria. Omul nu "juca" ci era el insusi..

    RăspundețiȘtergere
  6. @kolcs

    De-aia l-am si numit pe Seagal. Pentru ca el singur e un gen in sine.

    Multumesc pentru apreciere, dar mai e pana la critic de film. Sa spunem cronicar de film. Sau, si mai bine, "cinefil inrait" :)

    RăspundețiȘtergere
  7. bun. deci suntem cu totii de acord. (ma rog, mai putin cu primul comentariu, dar in legatura cu restul). deci ok atunci

    RăspundețiȘtergere
  8. O, Luci... N-ai vazut Basketball Diaries? hehehehe. Mare rol o facut diCaprio acolo. Si nu-l mai numi pe Segal la modu peiorativ. Ii super tare. Mai ok decit multi- deschizator si inchizator de drumuri :D

    PS: drept ii ca absolut nimic interesant n-o zis Huidu.

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.