duminică, 4 septembrie 2011

Horrible (Bosses, Neighbours & Tennants)

HORRIBLE BOSSES & FRIGHT NIGHT (2011)
rating: dublu brainwash

Daca doriti sa-l revedeti pe Kevin Spacey intr-un alt rol de om afurisit. Sef tiranic si control freak fara sentimente (exceptand sentimentul de gelozie bolnava fata de mai tanara sotie si sentimentul de infinita ranchiuna pentru toti si toate)...

Daca doriti sa-l vedeti pe Colin Farrell intr-o aparitie pe cat de rara pe atat de memorabila (tinand cont de scurtimea ei). Un patron mizantrop, junkie dezgustator si nedemn de mila, fan kung-fu & fanfaron. A! si cu chelie...

Daca doriti s-o vedeti pe Jennifer Aniston intrupand neasteptat de convingator una din cele mai frecvente fantezii masculine: o doctorita obraznica, sexy si nimfomana...

Daca doriti sa-l vedeti pe Jamie Foxx pe post de "consultant in omucideri". In cv-ul sau de delicvent atarna greu filmarea ilegala la cinema a unei "prostioare nesemnificative cu Ethan Hawke"...

Atunci...Horrible Bosses (Sefi de cosmar)




Si acum vestea proasta: din pacate actorii enumerati au numai partituri secundare. Pacat, pentru ca ei sunt adevaratul regal al filmului. "Principalii" - Jason Sudeikis (Hall Pass), Charlie Day (It's always sunny in Philadelphia) si Jason Bateman (Up in the air) isi fac numarul obisnuit. Ceea ce -prin nustiuce miracol- face sa ticaie masinaria pusa la cale de regizorul Seth Gordon.

Intriga e simpla: trei angajati oprimati isi urasc sefii atat de tare "ca vor sa mi-i omoare/pe l-apus de soare" (adica dupa orele de program). O conspiratie a idiotilor sau, ca sa fim mai blanzi, a unor naivi care cauta sa atinga scopuri finale prin metode copilaresti. Un fel de Arunc-o pe mama din tren (nu intamplator, "criminalii" mentioneaza acest titlu) la puterea a treia. Umorul de situatie reusit si -repet- secundarii extra(vaganti) scot comedia din randul tampeniilor de vara ubliabile instant.



Pe coridorul celalalt (cu adevarat ingrozitor, dar nu mai putin amuzant) al frivolitatilor estivale vine Fright Night, remake-ul omonim dupa un "teen horror-comedy" din 1985. Din nou Colin Farrell intr-un rol neobisnuit: Jerry, vampirul din vecini ("Jerry? Asta-i un nume groaznic pentru un vampir") . Cu adevarat amenintator cand e vorba de "hrana"/supravietuire si mucalit in rest, Farrell mai mult se joaca decat "joaca". De altfel, se pare ca a legat din prima o prietenie solida cu regizorul Craig Gillepsie.


Cu tot atasamentul sau vizavi de proiect, numai prezenta (recunosc, puternica a) simpaticului star irlandez n-ar fi putut seduce singura toti muritorii din sala. In continuare, personajele secundare sunt cele care infig tapusa in inima audientei: Christopher Mintz-Plasse, iarasi tocilar (a fost MacLovin in Superbad) si mai ales fenomenul scotian, David Tennant, in rolul lui Peter Vincent aka The Vampire Slayer (cu o aparitie histrionica in genul lui Russel Brand, minus aroganta sotului lui Katy Perry). In eventualitatea unui sequel la remake (scuzati jargonul!), Tennant este singurul motiv pentru care m-as intoarce fara frica in sala.



p.s. inca ceva remarcabil: felul in care e scris titlul filmului pe genericul de inceput, cu litere sangerande care se descompun in firicele miscatoare de hemoglobina. Si aceeasi atentie la detaliu se pastreaza pana la capat (capatul de tarus achizitionat pe e-bay - da, product-placement nerusinat tot filmul).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.