sâmbătă, 16 iulie 2011

Twin Peaks feat. BOB

Ca unul caruia Twin Peaks i-a marcat copilaria recunosc ca in mintea mea nu exista alt personaj mai infricosator decat Bob, samanta raului, ucigasul Laurei Palmer, raul pur care intina bizara poveste nascuta din mintea lui Lynch in 1990. Dar felul in care a fost conceput acest personaj nu e nici el mai putin ciudat. Sa-l lasam pe maestru sa ne spuna in ce fel i-a venit inspiratia;


Ideile vin in cel ma straniu mod cu putinta, doar daca le acorzi atentie. Si uneori, pe platou se petrec lucruri care te fac sa visezi.


Cand filmam episodul pilot pentru Twin Peaks, aveam un om care se ocupa de mobila din platou, numit Frank Silva. Frank nu trebuia sa apara in Twin Peaks - nici macar nu imi trecuse prin cap o asemenea idee. Dar filmam in casa Laurei Palmer si Frank muta niste mobila prin camera ei. O femeie a spus “Frank, nu muta dulapul acela. Nu te bloca in camera.”

Si mi l-am inchipuit pe Frank in camera. Am fugit la el, intreband: “Esti actor?” Iar el a spus: “Da, din intamplare” - pentru ca toata lumea in L.A. practica actoria. Si poate ca toata lumea de pe planeta. Atunci i-am zis “Frank, o sa fii in aceasta scena.”


Am facut o filmare panoramica a camerei, de doua ori fara Frank si o data cu Frank impietrit la baza patului. Dar nu stiam pentru ce era sau ce insemnatate avea.


In aceeasi seara, am coborat la parter pentru a o filma pe mama Laurei Palmer pe canapea. Zacea acolo, trista si torturata. Deodata vede o imagine mintala si sare tipand. Sean, operatorul, a trebuit sa-i urmareasca fata in timp ce sarea. Mie mi-a lasat impresia ca ar fi facut o treaba excelenta. Asa ca am spus: “Taiati - perfect, superb!” Dar Sean a ripostat:
“- Nu, nu e asa.
- Ce s-a intamplat?
- Era cineva reflectat in oglinda.
- Cine?
- Frank se vedea in oglinda.”

(dati pauza cand apare oglinda de deasupra canapelei)


Asa ca lucruri de genul acesta se intampla si ele te fac sa visezi. Si de la o idee ajungi la alta, iar daca le permiti sa vina, ti se deschid noi cai.”


David Lynch - Cum sa prinzi pestele cel mare


3 comentarii:

  1. Fascinant. Personajul mi-a facut pielea de gaina, de fiecare data cand il vedeam. Eram constient ca e un film (unul care imi placea f. mult) si, cu toate acestea Frank (sau modul in care era ecranizat răul pur) imi dădea fiori. Daca privesc poza nitel detasat, chiar seamana a delivery guy, postman, un tip oarecare. Strange things.

    RăspundețiȘtergere
  2. Minunata poveste. Bob e cel mai infricosator personaj din istoria serialelor tv (poate si din cinematografie). Fiecare scena in care apare e geniala. Sincer cand eram mic mi-a provocat cateva cosmaruri.:)

    RăspundețiȘtergere
  3. În sfârşit!! Credeam că numa' mie mi-era cel mai frică de Bob. Tot am auzit de pitic, de tanti cu buşteanu'... nimeni, dar nimeni nu zicea de Bob. Şi io îmi acopeream şi ochii şi urechile când apărea pe ecran. Plus că am avut coşmaruri cu ăsta.

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.