sâmbătă, 19 iunie 2010

I Love You Phillip Morris (2009)

rating: Colectable

De cate ori mi se flutura in fata ochilor cate-un trailer de "ras" mi se reafirma ipoteza ca nu se mai fac comedii ca pe vremuri. Umorul veritabil fie s-a diluat in nesfariste comedii romantice cu actori frumosi fie s-a exhibat in parodii si gogomanii dintre cele mai desuchete pana a ajuns de prost gust. Deci cand mi se anunta ceva 'comedie dezastru' privesc un pic circumspect termenul si-mi rezerv o doza de obiectivism pentru a privi cu minima seriozitate chiar si cel mai neserios film. I Love You Phillip Morris e bazat pe o poveste adevarata, serios ca e, si anume povestea unui farsor gay care-si descopera in puscarie adevarata dragoste si apoi, cand iubitul e eliberat, evadeaza de nenumarate ori pentru a fi impreuna cu el. Suna spectaculos si ireal dar asta-i adevarul lui Steven Jay Russel. Probabil ca filmul ar fi fost obisnuit si nu prea interesant daca rolurile principale nu ar fi fost atribuite "cuplului" Jim Carey si Ewan McGregor.

Inca din debut te captiveaza un Russel (Jim Carey) in stop cardio-respirator pe un pat de spital narand istoricul evenimentelor care-l adusesera in acea situatie. Era un tip obisnuit, serif intr-un orasel tipic american, fara stresuri, cu nevasta draguta fata de care se purta galant, sotul ideal cum ar veni. Numai ca avea un secret: era gay si si-o tragea prin hoteluri ieftine. Pana ce sufera un accident nasol care-l determina sa-si reconsidere viata si sa iasa din "proverbialul" dulap ca sa traiasca ca un barbat gay adevarat. Isi lasa nevasta, isi gaseste un gagiu latin si se muta in Florida. Traieste scump prin hoteluri si spa-uri si devine un farsor inteligent si productiv pana ce atrage atentia si e bagat la zdup. Acum puneti alaturi cuvintele: Jim Carey, inchisoare, gay si o sa intelegeti de ce filmul asta e o comedie teribila. Aproape orice cliseu si preconceptie despre homosexuali e tratata cu umor si poate chiar incorect politic. Insa nu e decat un fundal pentru actiunea propriu-zisa a filmului, adica pentru situatiile absurde in care ajunge sa se puna un om care are boala minciunii.


Astfel filmul nu-si propune sa-i la misto pe cei aflati pe invers ci sa relateze povestea uimitoare a unui farsor indragostit de un coleg de puscarie. Phillip Morris (Ewan McGregor) apare ca un tip naiv, inocent si neajutorat de care Russel se indragosteste pe loc. In numele iubirii isi falsifica acte, se tranfera in celula lui Phillip, plateste pentru liniste, protectie sau momente romantice, il rasfata, il apara in instanta impersonand un avocat, se da drept doctor, se angajeaza CFO la o megacorporatie si-i devalizeaza de niste bani frumosi, in fine, rezumand, face o gramada de porcarii pentru a fi cu Morris asa cum vrea el. Doar ca se pierde in prorpiile tertipuri. E ca in Catch Me If You Can, tot timpul pe fuga, schimband identitati pana ce nu mai stie nici el cine e. Surprinzator am gasit si destula sensibilitate in filmul asta, nu doar gag-uri, probabil inspirata de jocul celor doi actori si de situatia oarecum dramatica a personajelor lor. Oricum ILYPM nu e o cmedie obisnuita, lucru sigur.
Trailer

7 comentarii:

  1. Mi se pare mult supra-apreciat filmul. Consider ca, asa cum spuneai la inceput, si "comedia" asta ar trebui privita cu scepticism, la fel cu multe altele care apar in ultimii ani. Consider ca, atat aprecierea "comedie teribila" cat si eticheta "colectable" ar trebui regandite, existand riscul de a pune la indoiala si alte recemzii publicate aici.
    Ca tot ai pomenit de "Catch Me If You Can", interpretarea lui DiCaprio e cu mult peste cea a (din ce in ce mai) stersului Carrey, rezultatul fiind mai aproape de comedie, fara ca filmul sa fie orientat spre asa ceva.

    RăspundețiȘtergere
  2. Ok, intai: am privit filmul destul de sceptic pana in minutu 5 cand am fost convins ca va fi diferit. Nu cred ca este supra-evaluat, cred ca este apreciat la justa valoare de critica (nu de mine) intrucat personajele sunt convingatoare, umorul contagios, scenariul fara hibe, povestea uimitoare etc.. Revenind insa la mine imi rezerv dreptul de a fi subiectiv iar Colectable nu reflecta calitatea filmului ci nivelul placerii induse de vizionare. Daca pui la indoiala calitatea filmelor din prisma unei cronici cu care nu esti de acord esti cam superficial.. eu nu incerc sa conving pe nimeni ca am dreptate ci sugerez ce filme merita vazute..

    In al doilea rand n-avem ce comparatie sa facem intre diCaprio si Carey, sunt actori cu registre diferite de interpretare, unul e subtil, celalalt e flamboiant, unul e seducator celalalt grosier. Cei drept Carey a fost sters cam din 2004, de la Eternal Sunshine.. si Lemony Snicket. Din 2008 insa, cu Yes man, si acum cu Phillip Morris pare sa-si revina. Nu e o chestiune de talent ci una de inspiratie in alegerea rolurilor.

    RăspundețiȘtergere
  3. Ai inteles gresit: nu pun la indoiala calitatea filmului din prisma cronicii ci, exact invers: cronica din prisma calitatii filmului. E cu totul altceva (deci probabil ca nu sunt superficial).
    Bineinteles ca ai dreptul sa pui ce rating vrei, insa eu remarcam dezacordul dintre cronica si film, impulsionat fiind de raritatea (sub anumite aspecte ale acestei cronici chiar unicitatea) prezentei acestui fenomen aici pe blog, in marea majoritate a cazurilor fiind in asentimentul autorilor cronicilor, apreciindu-le (si urma(ri)ndu-le) recomandarile.
    Ziceai ca "personajele sunt convingatoare, umorul contagios, scenariul fara hibe, povestea uimitoare etc..". De acord (cu un minus, totusi, in dreptul lui Carrey si a "umorului contagios"), insa toate astea nu fac din film o "comedie teribila".
    Comparatia cu "Catch me..." (care ii apartine autorului cronicii) o consider intemeiata la nivelul interpretarii rolului de "farsor inteligent". "Thumb-up"-ul e in dreptul lui diCaprio.

    RăspundețiȘtergere
  4. Acum m-am lamurit :) gustam diferit umorul lui Jim Carrey. N-are importanta.. ideea e ca eu am gasit un film reconfortant la care sa rad relaxat ceea ce-i mare lucru in vremurile de azi. E cam penurie de comedii.. ai ceva de recomandat?

    RăspundețiȘtergere
  5. Din ce-mi aduc aminte repede: Old school, Sex drive, Waiting, The hangover.
    Adevaratul umor al lui Jim Carrey l-am gasit in Me, Myself & Irene, Dumb & Dumber, Ace Ventura, The Mask...

    RăspundețiȘtergere
  6. On Topic: Mi s-a parut cuidat sa il vad pe Jim Carrey sarutanduse cu un barbat, dar filmul a fost bun !

    Off Topic:Bună seara, un link exchange cu www.refuzake.info ?

    RăspundețiȘtergere
  7. Filmul pare interesant. Mersi de pont, o sa-l caut.

    RăspundețiȘtergere