sâmbătă, 29 mai 2010

Improvizatie/Intoxicatie

WEBSITE STORY (2010)
rating: Eroare

Week-endul trecut am suferit o intoxicatie alimentara. Nu stiu daca are legatura cu filmul lui Dan Chisu, dar boala m-a atacat violent la nicio zi dupa ce-am servit WebSite Story. Imi amintesc perfect ca la finalul proiectiei, si eu si Richie, am descris filmul ca pe o shaorma. Probabil ca regizorul, cunoscut pentru intuitiile sale mercantile (el a adus Noaptea Devoratorilor de Publicitate in Romania) a avut in minte tanarul consumator de azi. Cu ce sa fie filmul? Pai, cu de toate, normal.

Deci, cu ce sa fie?

Sa fie, in primul rand, cu multa carne. Toata lumea -fete, baieti nu conteaza-, are pe buze organul genital masculin. Hai ca nu vreau sa fiu puritan. Asa vorbeste tineretul, inteleg, dar pica greu la stomac, la un moment dat.

Sa fie cu fete frumoase. Nimic de zis, cele doua eroine sunt figuri placute. N-as zice insa ca fac o "figura frumoasa". Amandoua sunt ok pe un anumit registru. Diana Gursca, in inregistrarile cu web-cam-ul, inspirate din postarile ei autentice din ciclul Cu cine ma culc vineri seara (dupa succesul acelui viral, Chisu a cautat-o si a distribuit-o in film). Crina Semciuc, in scenele in care se cearta cu maica-sa (Lia Bugnar). Cand se gaseste in afara modului telenovelistic familiar ei (a jucat in serialul Cu un pas inainte, ProTv) se balbaie in jumatate din replici, probabil pentru autenticitate.

Sa fie cu Piersic Jr. si puneti acolo si un varf de Dragos Bucur, asa cat sa-i dea gust picant.
Sa fie cu internet si cu prezentatori (Oreste Alexandru Scarlat Teodorescu) si cu televiziune (reporteri de la Realitatea apar in film), sa fie cu cluburi si masini bengoase, ca asta place la tineret. Sa fie cu Sistem, Simplu, Blaxy Girls, Morandi si mult Moga (el face coloana sonora).

Plotul sa fie cu inceput de telenovela (eroina afla ca e copil adoptat) si continuare de Kill Bill (eroina vrea sa-l omoare pe cel care i-a ucis prietena). Am inteles ca filmul 'n-are scenariu' si ca e bazat mult pe improvizatie (actorii au fost inchisi 6 zile in aceeasi casa si lasati sa-si caute personajele si piesele). Dar atunci cand improvizezi la filmari, inseamna ca te bazezi pe actori. Care au cam lipsit prin partile esentiale.

Sa fie cu Ficat. Oreste s-a straduit si a tratat cu seriozitate rolul interlopului Ficat (o gluma contextuala a regizorului-bucatar). Mi-l si imaginez cum a studiat niste casete de-ale lui Tarantino si Scorsese. Dar a iesit o copie caraghioasa a mafiotului tipic, asa cum il cunoastem din filme. Oreste alias Ficat nu este implicat in nicio scena de violenta reala, in afara de moartea accidentala a Mirei (Gursca). Cu toate astea, noi trebuie sa deducem (din convorbiri telefonice si discutiile cu acolitul sau, Albanezul) ca el este un tip de temut. Scena in care Ficat il ameninta pe unul din datornicii sai, care intamplator e mare cat un dulap, este de un comic involuntar delicios.


Dan Chisu spunea ca a facut WebSite Story cu ajutorul prietenilor. Atunci trebuia sa-si puna prietenii in rolurile consistente, nu doar pe afis. Cum ar fi aratat Ficat in varianta lui Piersic Jr. si Albanezul in varianta lui Bucur? Poate intreg filmul ar fi fost salvat.

Apropo de prieteni, cele mai bune momente apartin trupei Deko, descoperita si sustinuta de Chisu la inceputuri. Teo face sit-down comedy dintr-un scaun cu rotile. Dar momentele astea n-au nicio legatura cu povestea. Sunt de umplutura. Asa se strica si o mancare, cand ingredientele nu sunt dozate corespunzator, nu-i asa? Desi Dan Chisu vroia sa se afirme ca regizor si sa stearga imaginea de bucatar pe care si-o crease, ma tem ca nu a reusit. Nu acum.

Pe scurt: Iata primul film romanesc pentru generatia de mall. Generatia care filmeaza partida de sex din toaleta scolii si apoi posteaza isprava pe youtube. Generatia care traieste si moare pe net. Privit din acest unghi, WebSite Story face un portret destul de realist al adolescentului debusolat de azi si un inventar destul de corect al aspiratiilor sale superficiale si sclipicioase. Pacat ca ansamblul e cam, cum sa zic, improvizat.

7 comentarii:

  1. Ai vrea doar o poveste americana plina de chestii de cacat si happy end?

    RăspundețiȘtergere
  2. Alex: As vrea un film, nu o shaorma. Atat.

    RăspundețiȘtergere
  3. Alex: Si daca citesti un pic blogul nostru ai sa vezi ca nu gustam povestile americane "pline de chestii de cacat si happy end".

    De exemplu, cronica la Politist, Adjectiv: http://marele-ecran.blogspot.com/2009/08/back2back-politist-adjectiv-2009.html

    RăspundețiȘtergere
  4. Mie nu mi-a placut.

    Prost scenariul, mediocra realizarea, regia... a fost regie ? Doar 2-3 momente de sclipire a unor protagonisti (accidentala zic eu) si cam atat.

    Intrebarea mea este una banala: de ce sa recomand altora sa scoata bani reali sa vada asa ceva ?

    RăspundețiȘtergere
  5. Darael: ai dreptate, nu isi merita banii.

    Cum ziceam si eu, momentele de sclipire n-au nicio legatura cu povestea. Sau cum zici tu, sunt "accidentale".

    RăspundețiȘtergere
  6. Am uitat sa spun ca exista doar 2 criterii care arata ca un film este bun. Ma rog, acestea sunt 2 criterii esentiale pentru mine:

    - ca cei care il vad sa il recomande prietenilor (iar acestia sa scoata x lei din buzunar)
    - peste ani sa te uiti inca o data cu placere la el....

    RăspundețiȘtergere