duminică, 14 martie 2010

Azi începe...

...Festivalul Francofoniei, la Timişoara. Synopsisul filmului care deschide festivalul, Bamako, mi-aminteşte de un documentar congolez prezentat la ediţia precedentă:

„Cel mai important a fost să obţin acordul de filmare din partea judecătorilor şi a spiritelor” a mărturisit cineastul Rufin Mbou Mikima. Ştiam că regizorii luptă cu obstacole multiple: constrîngeri comerciale şi politice, mofturile starletelor ş.a. Pentru prima oară aud că soarta unui film e decisă de...spirite. Pare o glumă, dar congolezului i-a luat doi ani să le convingă. Tenrykio, o tradiţie în togă neagră (2006) e un documentar despre tribunalele tradiţionale din Congo, care coexistă cu cele moderne (cam ca tribunalele ţigăneşti). Judecătorii filmaţi de Rufin poartă togi şi solicită linişte „ca în biserică”. Pe post de ciocănel, o talangă. Înainte de audieri invocă spiritele şi varsă o bere pe faţa unei statuete din curtea curţii de judecată. Asta nu se petrece într-un cătun din junglă, ci în capitala Brazaville. Într-un caz de divorţ, ritualul îi obligă pe foştii consorţi să asculte o lecţie de sexologie şi să-şi jure că nu vor mai visa unul la altul. Sentinţele anunţă cîte sticle de vin de palmier trebuie să plătească vinovatul. Deşi ai zice că maimuţăreşte legea, mie mi s-a părut un tribunal sincer, preferabil instanţelor de la noi. Încă îl preferă şi africanii: procesele au o audienţă mai ridicată decît Dansez Pentru Tine la noi.



Bamako e o ficţiune, care se atinge şi ea de bizareriile "sistemului" judiciar african (aici, din Mali) ceea ce se anunţă cel puţin interesant.

Vreau să ajung şi la al doilea film al serii, Les Citronniers (premiul publicului la Berlin, 2008). O coproducţie israeliană-franceză-germană, cu trailer în spaniolă. Ah, şi subtitrat în engleză :)

2 comentarii:

  1. ramane sa vedem la fata locului ce si cum ...

    RăspundețiȘtergere
  2. Prost moment mi-am ales şi eu să vin acasă :| Uite ce ratez...

    RăspundețiȘtergere