vineri, 13 februarie 2009

Back to the future Trilogy

rating: Colectabila

Trecand in revista filmele copilariei la invitatia sirbului, am prins pofta de a reviziona cea mai reusita trilogie time-travel pe care a dat-o vreodata cinema-ul. Asa ca m-am rasfatat ieri cu un maraton Back to the Future care mi-a lasat asa o buna dispozitie incat am pofta sa scriu despre intreaga serie. Si in plus mi-am recapatat increderea in Robert Zemeckis care, nu stiu din ce motiv, era cam zdruncinata in ultima vreme.

Daca ar fi sa caracterizam filmele astea intr-o fraza, am putea spune ca reprezinta raspunsul la intrebarea "cum poti schimba viitorul?" Calatorind in timp si modificand trecutul!! Actiunea filmului e arhicunocuta: Doc Brown (Christopher Lloyd) inventeaza masina timpului iar prietenul lui Marty (Michael J Fox) calatoreste accidental cu ea 30 de ani inapoi in timp (part one) apoi 30 de ani in viitor (part two) si in fine,  100 de ani din nou in trecut (part three). Cu acest prilej se va intalni cu parintii, copiii si stramosii sai, plus acelasi Doc Brown, care pare intotdeauna neschimbat :).Ce e special la filmele astea? De ce sunt atat de bune incat sfarsitul chiar te bucura in loc sa te intristeze, fiind un veritabil happy-end? Probabil pentru ca sunt al naibii de amuzante, foarte bine inchegate narativ, au niste personaje bine definite si cu "lipici" iar efectele speciale sunt de Oscar (la nivelul anilor '85). In plus, tot noianul de explicatii legate de calatoria in timp si implicatiile ei paradoxale e "(tra)dusa" la nivelul omului de rand si nu-ti provoaca dureri de cap.

Sa revenim insa la personaje. Marty Mc Fly e adolescentul in pielea caruia toti liceenii isi doresc sa fie: le are cu chitara bine de tot, e un skater teribil, are o gagica frumusica foc care-l iubeste, si nu se lasa calcat in picioare, impartind pumni oricui o cere in ciuda staturii de 1.50 a lui Michael J. Fox. Mi-a fost imposibil sa nu empatizez cu el, chiar si numai prin prisma faptului ca in adolescenta eram si eu juma' de buletin. Nu in ultimul rand, Marty e foarte destept si inimos, intotdeauna hotarat sa faca ceea ce trebuie. E un erou model.

Doc Brown e si el un "prototip", cel al savantului nebun ce tot timpul inventeaza ceva inutil care ii consuma o gramada de timp. Masina Timpului e de departe cea mai buna inventia a sa; pe care insa ajunge s-o urasca din tot sufletul pentru necazurile aduse. E absolut geniala faza din Part 3, cand mestereste o ditamai magaoaia de masinarie cat un hambar pentru a fabrica un ... cub de gheata(!). Parca nu-i acelasi om care realizase o masina a timpului ce functiona cu coji de banane si resturi menajere. Si felul lui caraghios in care se panicheaza de fiecare data cand constata inca un paradox temporal care ar putea distruge intregul univers e cuceritor. Un personaj realmente pitoresc, din cap pana-n halat.

Al treilea personaj bun de tipar e Biff Tanen, imaginea villain-ului, antagonistul perpetuu al celor doi calatori prin timp, si pe care Doc si Marty il intalnesc in toate momentele, atat din trecut cat si din viitor. Unicul sau rol pare a fi de a se impotrivi schimbarii status-quo-ului. E tipul de agresor atat de des intalnit in filmele cu adolescenti americani, genul de om care din fericire nu e atat de raspandit in randul elevilor nostri. Presupun ca e parte din cultura americana. Personajul Biff ajunge pe parcursul filmelor atat de usor de dispretuit incat toata "ura" spectatorului e canalizata intr-o singura directie iar in clipa punerii sale la podea te simti purificat.

In incheiere, nu trebuie uitata nici masina timpului, faimosul DeLoreen modificat, care pe parcursul celor 3 parti functioneaza ba cu plutoniu, ba cu electricitate, gunoaie, whiskey sau impinsa de un tren. Imaginea ei e atat de cunoscuta incat nu prea exista pusti in Statele Unite care sa n-o recunoasca. Motivul pentru care a fost aleasa era alura ei de nava spatiala si usile tip fluture care o recomandau pentru scena in care Marty ajunge in 1955 si e confundat cu un invadator extraterestru.

Cam atat am avut de spus despre trilogia asta, o serie cult de filme clasice, realizate asa cum se faceau pe vremuri, in fantasticii ani '80. Tot ce imi pot dori e sa nu ajung sa vad un remake! Ar fi deprimant.

Un comentariu:

  1. Extraordinară trilogia... Primul film care chiar mi-a plăcut, numai că l-am văzut când eram atât de mic că nu înţelegeam ordinea întâmplărilor, mai ales în partea a doua; vedeam că merg ei pe acolo prin timp, dar mai ales în partea a doua când se călătoreşte mai mult în timp, când e problema cu almanahul ăla...
    Foarte fain... fain şi articolul, mă bucur să-l găsesc printre filme "heavy" :).

    RăspundețiȘtergere