vineri, 25 iulie 2014
Timișoara, Capitala Culturii Gratuite
Nu cred să existe tînăr care să nu fi încercat să intre clandestin
la film, teatru, party sau orice alt spectacol. M-am strecurat și eu, în
adolescență, pe sub garduri la meciuri la Poli. M-am folosit și eu, la 20 de ani, de legitimația de jurnalist ca să intru la evenimente despre care știam că nu voi scrie.
Am avut la Ceau, Cinema!
o tînără
care a încercat să intre fără bilet, în două seri consecutive, la filmele pe
care le-am proiectat în curte la Casa Artelor. În a doua seară am tras-o
deoparte. Am vrut să-i explic că, pentru noi, cei care am muncit 5 luni la
festival, nu sunt atît de importanți cei 15 lei (accesul pe o zi la filme), ci
gestul de a susține acest demers și pe creatorii care și-au trimis filmele, prin
plata unor drepturi de autor (pentru că, în ciuda a ceea ce s-ar putea crede, filmele se fac pe bani, uneori din buzunarul autorilor).
În apărarea ei, tânăra a invocat faptul că în
Timișoara sunt foarte multe evenimente la care se intră gratis.
Iată cum politica
autorităților locale de a generaliza “accesul gratuit”
se întoarce ca un bumerang împotriva dezvoltării culturale AUTENTICE a
orașului. E lăudabil că Primăria a dat drumul la bani spre cultură. Vara asta
ați putut vedea și cîte 5 festivaluri pe săptămână, în ideea că trebuie să fie
cît mai multe pentru a avea de unde selecta pentru candidatura la titlul de Capitală Culturală Europeană.
Dar poți să faci o selecție reală
cu acces gratuit?
Numai punînd bilet îți dai seama care evenimente merită să
rămână (nu susțin ca toate să fie pe bani, dar măcar să fie majoritare). În țările aflate mai la vest de noi, cultura este și afacere, e showbiz, și nu e nimic rușinos în asta Pe Broadway, dacă un spectacol nu aduce spectatori pleacă după 2 reprezentații (așa faci loc pentru performanță, pentru concurență culturală sănătoasă, pentru creștere). Ar trebui să trecem peste imaginea pe care cultura o are la noi: aceea a unui milog rupt în fund, care trebuie să trăiască din pomenile mai-marilor zilei. Numai cînd cultura se va susține și singură, putem zice că avem un mediu cultural viu.
Unul din obiectivele
programului Capitală Culturală este tocmai acela de a face artele și cultura profitabile.
Altfel, vom avea în Timișoara numai spectatori incapabili să facă distincția între evenimentele la
care se intră gratis și evenimentele gratuite. Adică degeaba.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.