sâmbătă, 11 iulie 2009
FO PA! Potoleşte-ţi entuziasmul!
În urmă cu cîteva seri am fost invitat, alături de alţi bloggeri, să văd că încă se mai poate potoli în complex. La Napoleon. Oh, şi încă ce bine se poate potoli! Dar cum blogul nostru nu se ocupă de deliciile maţului (ci ale ochiului), vă povestesc o mică gafă al cărei actor principal am fost. Aşadar în timpul mesei, cînd depănam amintiri despre hamburgherii cu ficăţei şi faimosul "ţigănesc" care ne-au încălzit studenţiile, le-am zis în treacăt comesenilor cum era alintat fast-food-ul Napoleon de băieţii mei de cartier. Nea P**a Ion. Pînă atunci conversaţia era jovială şi exuberantă ca o cupă de şampanie franţuzească. De cum mi-a ieşit porumbelul pe gură, s-a lăsat o tăcere bruscă. Uşor jenantă. Cele trei domniţe prezente au rămas cu îmbucătura în gît. Domnii se uitau pe pereţi. Am realizat imediat ce făcusem. Faux pas se cheamă în limbaj preţios, adică o violare a convenţiilor sociale şi a etichetei. Acest franţuzism mi-a fost introdus de Seinfeld (serialul). Dar adevăratul maestru gafeur, părintele Faux Pas-ului, este Larry David. In serialul Curb Your Enthusiasm, Larry violează eticheta în toate felurile şi în toate poziţiile, pînă o face franjuri. Într-atît şi-a pus amprenta asupra situaţiilor sociale penibile (le ştim cu toţii), încît de fiecare dată cînd calc strîmb îmi aduc aminte instant de L.D. "Treaba asta miroase a Larry David" îmi spun. "Ce ar face L.D. dac-ar fi aici, în locul meu, în pizzerie?" mă întreb. "S-ar strîmba, ar înghiţi în sec? Ar duce gluma proastă, FOPA-ul, şi mai departe pe culmile ridicolului?". Respectele mele acestui vizionar. Pentru cine nu ştie mare lucru despre el, se poate remedia această mică gafă prin revizitarea unui articol mai vechi, în care trîmbiţam descoperirea acestui comediant al moravurilor de parcă aş fi descoperit un continent. Într-un fel aşa şi am făcut.
Comedy-reality-show: Curb your enthusiasm
În fiecare zi eşti victima circumstanţelor, a convenţiilor sociale create fără să-ţi fi cerut vreodată cineva părerea. Pînă la ce oră e ok să suni seara? Eşti obligat să strîngi mîna cuiva după ce tocmai a strănutat peste ea? E misiunea vieţii lui Larry David de a chestiona regulile de etichetă, pe care le vede în felul său bizar dar onest. Larry e creatorul nevăzut al lui Seinfeld - cel mai de succes sitcom ever, pînă în 2000 cînd şi-a tras propriul serial. Curb Your Enthusiasm e tot un „show despre nimic”, dar cu altă mantră:„La naiba cu intenţiile bune”. Personajul central e o versiune fictivă a autorului, căsătorit, auto-pensionat în plină glorie, dar total lipsit de glanda socială. Fanii Seinfeld purişti vor spune că reia motive, situaţii, construcţii...Aşa face. Dar proporţiile umorului sunt la altă scară: CA-LA-MI-TA-TE. Dialogurile deseori improvizate îi dau o alură de reality-show. Larry David e genial şi nu mă feresc de epitetul ăsta pentru un comic care te face să înghiţi atît de uşor pastile subversive. E Jerry+George +Kramer la pătrat. De fapt Jason Alexander (George) şi Julia Louis-Dreyfus (Elaine) apar în cîteva episoade „as themselves”, ironizînd „sindromul Seinfeld” (actori care au succes uriaş într-un serial şi nu mai pot juca alt rol). Am devorat rapid toate cele şase sezoane din serialul HBO şi mă declar hipnotizat de acest ochelarist cu calviţie, mai amuzant ca Woody Allen. Dintre toate, cel mai exuberant este sezonul IV, în care Larry este invitat de Mel Brooks să joace într-un music-hall pe Broadway (alături de Ben Stiller şi apoi David Schwimmer). Am rîs cu lacrimi. Dacă mă întreabă cineva ce am făcut notabil în 2008: l-am descoperit pe Larry David. Pretty good. Pret-ty pret-ty good.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
No more pizza for you! Next ! :))
RăspundețiȘtergere@Keyzersoze: Touche! La fix ai lovit. Fix in stomac :))
RăspundețiȘtergereMie mi se pare buna gluma... cine stie cat de libidinos a sunat. :))
RăspundețiȘtergereEu rupeam un scaun de ras la gluma asta. Larry David, mare om.
RăspundețiȘtergere@Camelia & Dave: multumesc pentru sustinere. Cand voi da din nou cu batul in balta, voi primi cu demnitate apostrofarile societatii, pentru ca stiu, de acum, ca nu sunt singur :))
RăspundețiȘtergere