duminică, 20 decembrie 2009

Avatar 3D (2009)

rating: Orgasmultiplu vizual


Ei bine, James Cameron ne-a facut-o. A realizat un film care nu ma indoiesc ca va face istorie si s-a intors dupa 10 ani in fabrica de visuri de la Hollywood cu un adevart hit - Avatar. Cameron e un tip perseverent, asta-i clar. A crescut visul numit Avatar inca din copilarie iar in anii 90 avea deja schitat scenariul unui film care sa se petreaca pe o planeta fantastica. Pentru a-l face sa devina realitate avea insa nevoie de Titanic si de un deceniu de evolutie in tehnica CGI. Astfel ca in cazul in care ati fi deranjati de recurenta unor teme vizuale sau idei vazute inainte in alte filme e perfect explicabil: Cameron fie si-a testat unele idei in filmele anterioare fie a fost inspirat la momentul respectiv de ce se petrecea in jurul sau. Asa ca da, si mie mi s-a parut ca robotii de lupta pilotati in Avatar seamana cu cei din Aliens, ca navele de escorta seamana cu cele din Terminator sau ca povestea soldatului care adopta modul de viata indigen si lupta impotriva alor sai aduce cu cea din Dansand cu lupii. Si ce daca? Filmul asta e mult mai mult decat o colectie de teme reciclate. E un "certificat de excelenta" care-l recomanda pe Cameron in fata oricarei companii producatoare de filme care vrea sa cheltuie cateva sute de milioane de dolari.



Chiar n-am prea multe de spus despre Avatar. N-am cuvinte. Nu-mi amintesc decat chipurile celor 20 de blogeri care m-au insotit la premiera. Toti erau incantati, uimiti, emotionati, literalmente spulberati de impactul unui film 3D cu adevarat bun. Unii vazusera pentru prima oara un asemena film si probabil ca nu vor uita niciodata momentul. Altii vroiau sa se intoarca din nou la casa de bilete pentru inca un spectacol uitand ca locurile au fost rezervate de doua saptamani. Atat de bun e Avatar-ul. Si probabil ca pe ecranul inalt de 26 de metri al IMAX-ului din Bucuresti efectul e si mai puternic. Sincer, asta e un film de vazut nu de povestit... Dar...


La fel ca multe scenarii ale viitorului si in Avatar oamenii sunt imaginati drept exploratori/colonisti ajunsi pe o planeta numita Pandora, un satelit al unui gigant gazos din sistemul Alfa Centauri, si care au drept misiune sa procure un minereu extrem de valoros numit ironic "inprocurabil". Planeta, desi cu o vegetatie luxurianta si populata de forme de viata diverse extrem de periculoase pentru intrusi, mai este si foarte toxica pentru oameni. In plus, colonistii i-au deranjat pe indi(g)enii Na'vi, umanoizii bastinasi care traiesc in deplina comuniune cu natura si nu sunt prea incantati de musafirii care au venit sa le scurme pamantul. In concluzie o planeta ostila cu forme de viata ostile bazate pe fibra de carbon naturala, ceea ce le face cam greu de ucis si foarte rezistente. Na'Vi sunt astfel niste fiinte de 4 metri cu piele albastra si ochi galbeni felini, cu trupuri mladioase si cozi deosebit de utile, avand o organizare tribala. Pentru a inlesni comunicarea cu acestia, o echipa ce cercetatori condusa de Grace (Sigourney Weaver) a creat avatarele - trupuri hibride realizate din amestecul ADN-ului uman cu cel indigen si care pot fi controlate mental.



Povestea nu este insa una de explorare, ci una de cucerire si exploatare a resurselor naturale, cu o puternica componenta ecologica. Interesele corporatiste reprezentate in film de Selfridge (Giovanni Ribisi) nu tin cont de impactul buldozerelor asupra ecosistemului Pandorian chiar daca amintirea Pamantului "lipsit de verdeata" si deja condamnat e foarte vie. Faptul ca tribul Omaticaya isi are salasul pe cel mai mare depozit de minereu (de) improcurabil nu reprezinta decat un mic impediment. Avand sustinerea militara a mercenarilor colonelului Quaritch (Stephen Lang) si tehnica de razboi binecunoscuta noua din Aliens - space marines - expeditia va face orice pentru a-i indeparta pe localnici. Aici intra in scena personajul principal, Jake Sully (Sam Worthington) un veteran de razboi paraplegic chemat la actiune in urma mortii fratelui sau geaman. Identitatea genetica ii permite acestuia sa foloseasca avatarul fratelui si sa interactioneze cu poporul Na'Vi. Avatarele sunt atat de realiste incat permit celui care le controleaza sa experimenteze lumea intocmai ca cu propriul trup, simtind, gustand, pipaind totul ca si cu propriile simturi. Libertatea pe care o descopera Sully in peisajul pandorian e pe cat de reala poate sa fie daca uitam ca trupul sau adevarat ramane intr-un "sicriu" de metal iar legatura constiinta-avatar poate fi oricand rupta. In felul asta el cunoaste atat frumusetea Pandorei cat si pericolele ei si, mai ales, secretul ei si al poporului Na'Vi, ajungand astfel sa imbratiseze stilul lor de viata in totala armonie cu natura si chiar sa se indragosteasca de fiica sefului de trib Neytiri (Zoe Saldana).


Universul pandorian e departe de a fi simplist. Totul e creat cu o extraordinara finete si grija pentru detalii, de la vegetatie pana la forme de viata. Plante sunt uimitoare, toate radiaza lumini flourescente, animalele sunt de-a dreptul vii, respira si mananca, le vezi muschii sub fiele frematand, CGI-ul e de cel mai inalt nivel pana acum. Poporul indigen e la fel de bine reprezentat, are o limba si o cultura proprie (limba Na'Vi a fost creata de un profesor universitar specializat in lingvistica si nu seamana cu nici un dialect uman) au o religie bazata pe o zeitate omniprezenta Eywa si pe comuniunea spirituala a tuturor vietatilor pandoriene, care vin si se intorc in Eywa. Traiesc in arbori giganti, calaresc animale cu 6 picioare sau zburatoare cu aspect de pterodactil numite ikrani a caror imblansire seamana cu un ritual de trecere extrem de riscant. Personajele sun conturate bine, au si timp sa se dezvolte in cele peste 2 ore jumate de film, astfel ca esti angajat emotional de ceea ce se intampla pe ecran. Filmul e insa, dincolo de aspectul SF, o poveste despre iubire si supravietuire intr-un cadru fantastic dublat de componenta ecologica si mesajul anti-razboi.


Efectele realizate de WETA (cei care sunt responsabili pentru LOTR si King Kong) sunt de premiat - si probabil vor fi - si nici nu ma gandesc cum ar fi aratat Avatarul daca l-ar fi filmat la 50 de fps in loc de 25, cum initial vroia Cameron. Scenele de lupta din final m-au tinut incordat si chiar daca intuiam ceva nu puteam fi sigur de deznodamant. Am gustat fiecare secunda din Avatar cu placerea copilului care citea carti fantastice (si inca mai citeste) si care-si imagina cum oare ar putea arata lumile celelalate. Ca urmare, n-am nimic de reprosat lui JC, pot doar sa-i multumesc, si asta chiar daca Avatar nu e un film revolutionar ci doar apogeul (de moment) al unui anumit curs evolutiv in cinema si poate, un semnal pentru directia incotro se indreapta filmul. Singurul regret e ca Timisoara n-are IMAX. Cum ar fi fost sa-l vad intr-o sala ca cea de mai jos:



Trailer

9 comentarii:

  1. Excelent review Richie, rezonez complet cu tot ce ai scris.

    Ce pronosticuri dai? Avatar 2 sau reinvierea unor serii vechi gen Alien/Predator? Eu ma astept sa vedem la anul tot ce se poate legat de Avatar - jocuri, cartea, jucarii, etc. Poate chiar laptopuri si console ca cele folosite in film

    RăspundețiȘtergere
  2. Mersi. Btw, jocul a aparut deja, cateva carti s-au lansat inainte sub forma unui ghis de 200 de pagini despre biologia si istoria Pandorei si niste carti pt copii ce prezinta conceptart-ul din Avatar. Asteptam jucariile si consolele ;)). Avatar 2 era un "maybe" lansat de Cameron inainte de finalizare. Cine stie...

    Mai realiste sunt insa Predators care deja se filmeaza cu lansare la anu si Alien prequel care e in faza de pre-prod.

    RăspundețiȘtergere
  3. IMAX LONDRA 7 IANUARIE

    (victory dance) a-haa, a-haa uh yeah uh yeah

    RăspundețiȘtergere
  4. Nota 10 cu felicitări, flori şi coroniţă! Şi ţie şi flmului! Mi-am înnebunit toţi prietenii, până în punctul în care aproape cred că nu mai vor să mă vadă cu gura deschisă, că sigur ciripesc ceva de Avatar. Aştept să treacă nebunia şi mai merg odată să-l văd.

    Şi abia aştept să apară dvd-ul că sigur mi-l cumpăr. M-am hotărât. :D

    RăspundețiȘtergere
  5. Ai face bine sa ti-l cumperi. O sa contina inca vreao 10 minute de scenene uimitoare. Numa ca tre sa mai astepti cel putin juma de an.

    RăspundețiȘtergere
  6. @kolcs: serios? mai ai de asteptat...
    eu insa am bilete pt miercuri, 23 dec, Imax 3D Bucuresti :P:P:P

    Totusi nu ma astept la ceva cu mult mai diferit decat un 3D clasic. Am mai fost la Imax si nu am simtit din plin efectul "intratului in film". o sa revin cu impresii... poate Avatar da lovitura. :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Gata, l-am vazut.
    Hi hi hi... eu sunt carcotasul de servici. Ii dau nota 4 / 10 cu indulgenta. Stiu, efectele sunt minunate (normal pentru 200 mil parai) dar atat. Nu am vazut Trairea in film, nu am vazut personaje "reale", nu am vazut o poveste.... din pacate, eu caut altceva decat efecte speciale si sabloane ale stilului de viata amarican (nu vi le spun aici) la un film.

    Stiu, o sa ia 100 de oscaruri (cu o mic), la fel ca titanicul (tot cu t mic), si o sa scoata bani din buzunarele oamenilor ca sa le bage in cele ale investitorilor - banuiesc ca este singurul scop al acestui film, dar atat.

    Incercati sa vedeti filmul fara ochelari. Spuneti daca simtiti la fel, ca este cel mai bun film al anului fara ca ochiul sa fie "furat" de efectele speciale.

    RăspundețiȘtergere
  8. Nu este cel mai bun film al anului doar cel mai impresionant vizual. Nici n-o sa ia alte Oscaruri in afara de efecte speciale pe care le-ar merita cu prisosinta. Imi pare rau ca tu nu ai vazut o poveste in film, eu chiar am vazut una excelent conturata, una despre libertatea de a lua si libertatea de a proteja, una despre supravietuire, o aventura intr-o lume foarte misto construita. Si cateva personaje nu poti sa spui ca n-au fost bine relizate, colonelul Quaritch - prototipul militarului american de manual, calculat, nemilos, sarcastic, sa nu-mi spui ca nu ti-ai dorit s-o incaseze la final, iar gagica Neytiri jucata de Zoe Saldana a facut un rol exceptional. Am vazut filmul a doua oare ieri si chiar am urmarit aspete care mi-au scapat prima data. Sunt de acord ca uneori pare lungita povestea, dar cred ca e necesar, iar la prima vizionare nu m-a deranjat. Ai nevoie de timp ca sa digeri toate ideile bagate in film, sa pricepi miza jocului cum ar veni pentru ca finalul sa te tina incordat.
    De acord ca unele replici sun cheesy, tipic filmelor americane la care le place atat de mult astora sa se refere (you're not in Kansas anymore) sau ca momentul revelatiei din cadrul tibului cand Sully dezvaluie ca stia ce se intampla e prea melodramatic si afectat dar nu m-a deranjat deloc :)).

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.