duminică, 20 septembrie 2009

Azul oscuro casi negro (2006)

rating: Colectable

Cum privim situatia in care un barbat il roaga pe fratele sau mai tanar si mai potent sa-i impregneze "natural" iubita care-si doreste neaparat un copil, iar acesta accepta desi are deja o relatie. Tehnic se numeste inselare dar in fapt poate nu-i decat un gest omenesc sau o "datorie familiala", un sacrificiu printre multe altele la care soarta l-a obligat pe fratele mai mic in decursul dificilei sale maturizarii. Despre asta e vorba in Azul oscuro casi negro (Albastru inchis aproape negru) melodrama spaniola cu care Daniel Sanchez Arevalo a debutat pe scena internationala. Si ce debut! Trei premii Goya si inca multe altele pe la festivalurile de profil. Filmul le merita cu prisosinta iar mie mi-a placut foarte mult modul in care a pus in scena trairile si dificultatile tinerilor din partea de jos a scarii sociale si felul in care a dezvoltat personajele facandu-te sa empatizezi cu toate, in momente diferite, ce-i drept.


Tanarul Jorge are nesansa ca tocmai atunci cand era pe cale sa scape de viitorul pregatit de tatal sau - om de servici la scara blocului - batranul sa faca un atac cerebral si sa ajunga o semi-leguma. Sapte ani mai tarziu Jorge e tot portar si gunoier la bloc, ingrijitor pentru batranu' si proaspat absolvent de facultate la fara frecventa. Simultan, iubita din copilarie, Natalia, se intoarce de la masterat prin tari straine iar fratele sau puscarias, Antonio, se indragosteste de o colega de detentie, Paula, in cursul orelor de teatru, fara a sti ca tipa il vrea ca animal de prasila. Tanarul se gaseste astfel in situatia de a-si infrunta propria nesiguranta in reinodarea relatiei cu fata odata iubita, a da piept cu pragmatismul HR-ilor la interviurile pentru slujba si a-l rezolva pe fratele sau temporar impotent. Mai mult, prietenul sau cel mai bun, Israel, are proprii sai demoni de infruntat: tatal lui freventeaza un barbat maseur si, in plus, nici chiar el nu e indiferent la gandul unei finalizari "barbatesti". Cam multe lucruri dintr-odata pentru un tanar de 18 ani. Din fericire filmul nu se sprijina doar pe un singur rol, toate personajele punand umarul si ducand intriga la bun sfarsit, impartindu-si generoase timpul pe ecran.


Filmul, desi are cateva momente de comedie neagra, e in principal o drama a maturizarii si constientizarii drumului pe care trebuie sa mearga aceste personaje. Toti au de rezolvat probleme, de aflat ce anume ii tine in loc pentru a putea trece mai departe. E mai usor sa accepti niste lucruri care la prima vedere ti-ar starni repulsie sau jena odata ce ai inteles motivatiile personajelor, odata ce ai fost facut partas la viata lor. E de inteles ca Paula isi doreste un copil neaparat dupa ce suferise un avort si acum era abuzata de colegele de puscarie. Conditia de mama ar muta-o la maternitate. Sau de ce Antonio ar face orice pentru ea, chiar sa-i ceara propriului frate samanta imprumut: o asemenea femeie nu s-ar fi uitat la el in afara inchisorii, deci e gata sa-si calce mandria. Nici acceptarea lui Jorge nu implica probleme prea mari de constiinta de vreme ce "iubita" sa nu a dat niciun semn ca ar fi ceva mai mult decat o prietena cu beneficii. E foarte interesant cum a reusit regizorul sa teasa o astfel de panza intre atatea personaje si sa o dezvaluie totusi cu claritate spectatorului. Rar am vazut un film care sa ma prinda asa usor fara artificii ca thrill-mystery-FX si sa ma tina alaturi doar pe ideea de inter-relationare a personajelor in eforturile lor de a se maturiza comportamental. Meritul deosebit al acestui regizor promitator comparat de unii cu Almodovar.
Trailer

4 comentarii:

  1. da, întradevăr un film bun. mi-ar plăcea să mai văd ceva de regizorul ăsta, din păcate, pe la noi nu a mai rulat nimic.

    RăspundețiȘtergere
  2. Pai nici n-ai avea ce avand in vedere ca al doilea film al sau urmeaza sa se lanseze.

    RăspundețiȘtergere
  3. a da? credeam că este o mică maşină de făcut filme cu impulsul filmului ăsta.

    RăspundețiȘtergere
  4. Lasa ca daca si asta nou e la fel de bun ma multumesc cu cate unu la trei ani :))

    RăspundețiȘtergere