luni, 30 ianuarie 2012

La Guerre du Feu (1981)

In cautarea focului pierdut



rating: Colectabil


Daca aveti cumva impresia ca viata fara internet sau apa calda e grea incercati sa v-o imaginati cum era fara beneficiile focului. Filmul lui Jean Jaques Annaud, La guerre du feu, e ceea ce s-ar putea numi o "odisee a focului" setata in timpuri preistorice, undeva in urma cu 80.000 de ani. Omul primitiv nu avea atunci prea multe in posesia sa, afara de un ciomag si o pozitie sociala la gura pesterii. Aventura lui in lumea larga abia incepuse si se datora in principal capacitatii sale de a folosi si intretine focul pe care natura uneori i-l facea cadou. Cu ajutorul sau isi gatea bacon-ul si pazea intrarea in pestera de animale nesimtite care pofteau sa-l inhate. Era o viata destul de plictisitoare pana in momentul in care un trib rival neposesor de ignis sacer dadea un atac parsiv si distrugator ca sa-i fure focul si, eventual, femeile.

Filmul lui Annaud e unul din rarele filme de aventura preistorica. Aici reda insa si o perspectiva condensata asupra evolutiei omului primitiv, asa cum era ea inteleasa in 1911 cand s-a scris romanul lui J. H. Rosny. Un trib de homo neanderthalensis posesor de foc prometeic e ravasit de un trib rival si mai inept de homo erectus infrigurati si in goana de a scapa cu viata isi pierd focul. Fara a sti cum sa-l produca isi aleg 3 membri mai vrednici si-i trimit intr-o calatorie plina de peripetii ca sa aduca alt foc tovarasilor lor.



Ceea ce incepe insa ca o ecranizare live cu personaje din Flinstones capata niste culori neasteptate pana la final si chiar o anumita profunzime narativa care te face sa-l indragesti. Cei 3 eroi (intre care unul e jucat de Ron Perlman fara prea mult machiaj) marcheaza cateva ipostaze definitorii ale evolutiei dovedindu-se plini de resurse in momente dificile. Fie ca se urca intr-un copac pentru a scapa de cativa lei preistorici, fie ca utilizeaza o diversiune pentru a fura focul unui trib de canibali sau folosesc niste mamuti pentru a se apara la randul lor de alti proto-oameni, cei 3 dovedesc acea agerime a mintii care ne-a scos din bezna preistoriei si ne-a adus unde suntem.




Unul din twisturile surprinzatoare ale filmului implica intalnirea lor cu Ika, o femeie dintr-o specie un pic superioara (homo sapiens) care traiau in colibe de paie si aveau simt artistic vopsindu-si trupul. O ciocnire a civilizatiilor. Salvandu-i viata Ikai, liderul celor trei, Naoh (Everett McGill), si-o insuseste pentru ca dupa ce ea-l paraseste sa plece in cautarea sa. Primii germeni ai iubirii ii sunt de bun augur intrucat de la tribul ei cei trei vor prelua nu doar secretul focului sau arme mai eficiente ci si noi ritualuri de imperechere pe care sa le practice pe tovarasele lor de-acasa.


E imposibil sa nu-ti placa La guerre du feu. E minunat realizat, filmat in salbaticii stancoase din Canada si Scotia, premiat cu Oscar pentru machiaj, cu o cinematografie pitoreasca si personaje fascinante jucate de niste actori extraordinar coregrafiati in miscari si vorbe (limbajul tribal a fost inventat de Anthony Burgess, autorul Portocalei mecanice). E o opera de arta cu o perspectiva unica, finisata cu multa grija, detaliata, fara false pudori si cu o doza buna de umor preistoric caci, in definitiv, undeva pe scara evolutiei am descoperit si rasul, foarte probabil dintr-un fapt banal ca o piatra cazuta in capul unui om de pestera.
Trailer

8 comentarii:

  1. Ce chestie..chiar aseara am recitit "Lupta pentru foc" (pe care, in afara enumeratiilor plictisitoare, am regasit-o superba), un mic tribut adus copilariei. Incerc sa vad filmul.

    RăspundețiȘtergere
  2. mai pe romaneste, sa nu uitam de unde am plecat. constat ca a inceput sa te pasioneze studiul primatelor.continua.

    RăspundețiȘtergere
  3. apreciez blogul, e bine structurat. ma bucur ca promovati si filmul european,romanesti, eu una sunt cam saturata de filmele americane, sunt interesata de scenarii, pentru ca am inceput sa constat o lipsa de imaginatie, originalitate in randul fimelor americane, se merge pe clisee (vezi cazul glenn close desi stiu ca e o buna actrita, totusi opteaza pe o schimbare gen kidman, theron,etc... , gasca de prieteni clooney-pitt, lipseste soderbergh, care sunt si regizori, producatori).sper sa nu se ia. astept premiile pentru categoria fim strain, pentru scenarii. atunci cand mai fac cate o gluma doar incerc sa ma remontez, sa ma bucur, sa-mi iau pastila de buna dispozitie si sa le-o dau si altora.si sa-mi spun ca viata e totusi frumoasa.succes.

    RăspundețiȘtergere
  4. @Anonim 2: nu e o pasiune anume dar ma bucur cand gasesc filme bune dintr-un gen putin reprezentat. E pacat ca mai recent nu avem decat un blockbuster fara substanta (10.000 bc) si o comedie retarda cu Jack Black (Year 0). Voi continua in masura in care imi atrage altceva atentia.

    @Anonim 3: multumim pentru gandurile bune. Iti impartasim sictirul si iti recomandam sa cercetezi categoriile noastre cu Film european si Asiatic. Sau zona Indie.

    RăspundețiȘtergere
  5. anonim 2=3. A fost o gluma, nu trebuie sa te justifici. Stii cei care sunt pasionati de literatura si film sf-anticipatia se simt.ei calatoresc in timp si in trecut si in viitor.

    RăspundețiȘtergere
  6. Pa nu ma justificam. Raspundeam unui comentariu oferind opinia mea asupra celor spuse, asa cum e normal sa fac :). De acord cu ce spui: cin' se aseamana se-aduna.

    Ps: un nume/pseudonim m-ar scuti de viitoare confuzii.

    RăspundețiȘtergere
  7. acum scuze ca monopolizez spatiul, am remarci de facut si la filmul asiatic .pe scurt.parere strict personala.
    1 ne-au cam invadat
    2 o constatare, vorbesc de psihologia personajelor, am urmarit cateva la recomandarea unui prieten, mi se pare ca e o diferenta de temperament pornita si din educatia lor spartana, diferenta de cultura, alte valori, o anumita raceala. o detasare, nu te lasa sa te apropii.
    3 apreciez totusi poezia si detaliul

    sunt multe oricum de discutat

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.